Evenimentul Zilei > Economie > Lovitură financiară grea pentru Gigi Becali. Guvernul îl lasă fără contractul din care câștiga o avere, în fiecare an
Lovitură financiară grea pentru Gigi Becali. Guvernul îl lasă fără contractul din care câștiga o avere, în fiecare an

Lovitură financiară grea pentru Gigi Becali. Guvernul îl lasă fără contractul din care câștiga o avere, în fiecare an

România intenționează să scape de participația la combinatul minier ucrainean Krivoi Rog, care nu mai funcționează de 22 de ani, de pe urma căreia Gigi Becali câștiga în jur de 3 milioane de lei anual.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat în dezbatere publică proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor pe care le deține la combinatul metalurgic Krivoi Rog din Ucraina. Vânzarea se va face printr-o licitaţie, iar în vederea derulării procedurii vor fi achiziționate și servicii de consultanță.

„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României”, a informat ministerul.

Ministerul Economiei intenționează valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar în cazul în care va fi admisă doar o ofertă, procedura va fi urmată de o negociere.

Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică. Toate cheltuielile vor fi suportate din bugetul Ministerului Economiei.

„Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie”, se mai arată în comunicarea ministerului.

Lovitură financiară pentru Gigi Becali

Decizia de vânzare reprezintă o lovitură financiară extrem de dură pentru Gigi Becali a cărui firmă, Arcom SA asigură paza activelor. Dacă vânzarea are loc, guvernul va renunța la acest contract de pază, iar Becali va pierde foarte mulți bani.

Practic, fabrica nu mai produce de aproape 22 de ani, însă tot de atunci firma Arcom SA, la care Gigi Becali deține o participație de 71,53% încasează bani frumoși dintr-un contract de pază. În conturile Arcom SA intră anual sume cuprinse între 1 şi 3 milioane de lei.

Un proiect eșuat al țărilor socialiste

Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Combinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina a fost construit în 1986 cu o finanțare interstatală, între care și a României. Regimul Ceaușescu a investit aici suma de un miliar de dolari în schimbul căreia urma să primească 30 de milioane de tone de peleţi, necesari pentru producerea oţelului.

Doar că după 1989, afacerea a picat, iar în 1999 combinatul a fost închis. Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia. România a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți de care ar fi trebuit să beneficieze.

Gigi Becali, foc și pară pe Raed Arafat

Cum a obținut Becali contractul de pază

În 1999, Guvernul de la acea vreme a încheiat, în baza unei Hotărâri contracte de pază și conservare pentru activele de la Krivoi Rog, cu trei societăți comerciale. Este vorba despre Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA.

De-a lungul vremii, cele trei companii ar fi primit în total 70 de milioane de lei pentru paza fabricii, iar cei mai mulți bani ar fi ajuns la firma lui Gigi Becali, aproximtiv 47 de milioane de lei (9,56 milioane de euro).

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat, zilele trecute, că anual, România plătește în jur de 5,4 milioane de lei pentru paza și conservarea combinatului de la Krivoi Rog.

Evoluția discuțiilor dintre România și Ucraina pe tema combinatului

În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, România s-a angajat să contribuie cu 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect. România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puţin de 1, 5 milioane tone.

Preluarea peletelor din Ucraina, în contuldatoriei urma să se efectueze de către SIDEX S.A. Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159.000 tone pelete.

Mai multe întâlniri eșuate

După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare. Partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

„Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părţii române, astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul aprobat de Ministerul Economiei care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina.

În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Falimentul combinatului a ajuns la tribunal

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfăşura în paralel cu evoluţiile politice.

În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru  Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Potenţialii investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

Fabrica de Pelete a fost decuplată de la energie

Pe 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice. Deşi defecţiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracţie şi furturi operate de către grupuri de infractori, care depăşesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliţia locală a reţinut 7 infractori.

Totodată, firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii români, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.