Un comitet al ONU a apreciat ca ilegală reținerea lui Julian Assange, care s-a adăpostit în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a scăpa de un mandat de arestare european, la solicitarea Suediei și Marii Britanii.

Grupul de lucru al Națiunilor Unite, care a studiat situația juridică a lui Assange a arătat vineri, 5 februarie, într-un comunicat:

„Fodatorul WikiLeaks Julian Assange a fost privat de libertate în mod arbitrar de către Suedia și Marea Britanie, după arestarea sa Londra, pe 7 decembrie 2010.”

Cei cinci experți independenți care formează grupul de lucru au adresat un apel către „autoritățile suedeze și britanice” să pună capăt reținerii lui Assange și să-i respecte dreptul de a fi indemnizat.

Așadar, Assange are dreptul și la daune.

Părintele WikiLeaks anunțase joi, 4 februarie, că este gata să se predea imediat poliției britanice, dacă experții ONU vor aprecia că autoritățile de la Londra au dreptate.

Viol sau Înscenare?

Julian Assange trăiește în interiorul ambasadei Ecuadorului de la Londra, din iunie 2012. Formal, el nu este acuzat de nimic: nu a fost inculpat. În schimb, este suspectat de poliția suedeză pentru viol și agresiune sexuală, pe care le-ar fi comis în timpul unei călătorii în Suedia. Justiția suedeză vrea să-l audieze ca martor, dar audierea riscă să se încheie cu o inculpare.

Fondatorul WikiLeaks neagă aceste acuzații. El recunoaște că a avut relații sexuale cu două tinere, dar susține că acestea au fost liber consimțite.

În schimb, Assange acuză justiția suedeză că acționează în serviciul Statelor Unite, care vor să îi închidă gura și să-l pedepsească pentru dezvăluirile făcute prin WikiLeaks și că a fabricat un dosar menit să ducă la extrădarea sa în America.

Autoritășile suedeze au demarat o procedură de extrădare împotriva lui Assange, pe care acesta a contestat-o în tribunalele britanice, dar a pierdut în toate instanțele.

Atunci, Ecuadorul i-a acordat azilul politic în 2012, iar Assange s-a refugiat în ambasada acestei țări de la Londra. Autoritățile britanice au repetat de mai multe ori că dacă Assange părăsește ambasada, va fi arestat și extrădat în Suedia.

Hotărârile Grupului de Lucru pentru Detenții Arbitrare al ONU nu sunt executorii, ele pot doar face apel la țările implicate să pună în libertate sau să acorde daune pentru o detenție. În schimb, greutatea simbolică a deciziilor grupului este uriașă.

„Irak war logs”, „Cablegate” și „Timpane la Elysée”

Australianul Julian Assange a creat WikiLeaks în 2006. Este vorba de un sistem prin care orice informator poate expedia documente în mod anonim și sigur.

Primele dezvăluiri-bombă vin de-abia în 2010: o înregistrare video realizată la Bagdad prezintă o eroare a soldaților americani care se soldează cu moartea a doi ziariști ai agenției Reuters.

Câteva luni mai târziu, WikiLeaks publică „Irak war logs”, mii de rapoarte privind incidente ale armatei americane în Irak.

În noiembrie 2010, trece la un nivel superior cu „Cablegate”, dezvăluind mii de cablograme diplomatice americane. Publicarea documentelor în mai multe publicații de mare prestigiu din întreaga lume prezintă opiniei publice detalii spumoase (și adeseori scandaloase) din bucătăria diplomației americane.

Julian Assange devine Inamicul Public nr. 1 al Washingtonului.

Scandalul presupusei agresiuni sexuale și adăpostirea sa în ambasada Ecuadorului îl fac să intre într-un con de umbră. WikiLeaks închide robinetul dezvăluirilor în 2011.

Locul de star al hackerilor îi este furat în iunie 2013 de către Edward Snowden: dezvăluirile acestuia despre supravegherile în masă ale NSA zguduie lumea.

În ultima perioadă, WikiLeaks pare să se fi reactivat, mai ales prin publicarea documentelor obținute prin piratarea studiourilor Sony. În iunie 2015, site-ul a publicat circa 70.000 de documente numite „cablograme saudiene”, emise de mai multe instituții de la Riad, printre care și Ministerul de Externe.

În fine, câteva zile mai târziu, WikiLeaks zguduie Parisul: dezvăluie că NSA-ul american i-a ascultat, între 2006 și 2012, pe trei președinți francezi, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy și François Hollande.