Evenimentul Zilei > International > Lovitură de teatru. Ce propun parlamentarii francezi în sprijinul părintelui WikiLeaks, Julian Assange
Lovitură de teatru. Ce propun parlamentarii francezi în sprijinul părintelui WikiLeaks, Julian Assange

Lovitură de teatru. Ce propun parlamentarii francezi în sprijinul părintelui WikiLeaks, Julian Assange

Parlamentarii francezi au inițiat, marţi un demers pentru ca Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, să primească azil politic în Franţa pentru a nu fi judecat în Statele Unite, care au cerut extrădarea lui din Marea Britanie.

Un proiect de rezoluţie în acest sens a fost semnat de circa 40 de parlamentari francezi din tot spectrul politic, în document menţionându-se că „Franţa nu poate rămâne indiferentă” faţă de soarta australianului „victimă a înverşunării judiciare, dar în realitate politice” a Washingtonului.

Unul dintre iniţiatorii rezoluţiei, François Ruffin, din partidul de stânga radicală Franţa Nesupusă, a cerut la o conferinţă de presă ”eliberarea acestui combatant al adevărului”, în timp de Jean Lassalle, parlamentar de centru-dreapta, a subliniat caracterul „dureros şi dramatic, dar şi excepţional” al situaţiei lui Julian Assange.

Tatăl fondatorului WikiLeaks, John Shipton, a spus la Paris, unde a venit pentru a saluta „„ajutorul şi sprijinul” din partea deputaţilor francezi, că „numai Franţa îl poate salva pe Julian”. În capitala Franţei a venit şi avocata Stella Morris, cu care australianul are doi copii din perioada cât a fost refugiat la ambasada Ecuadorului la Londra, ea insistând că viaţa lui Assange este ”în pericol”, informează Agerpres.

Relațiile dintre Franța și SUA nu sunt cele mai bune în acest moment

Pentru a fi dezbătută într-o şedinţă de plen a Adunării Naţionale franceze este nevoie ca rezoluţia să fie înscrisă pe ordinea de zi de către guvern sau de majoritatea parlamentară, ori să fie dezbătută într-o zi de „nişă” rezervată unui grup minoritar, dar nici o procedură sau dată definitivă nu a fost deocamdată stabilită.

Julian Assange a fost arestat de poliţia britanică în aprilie 2019 după ce a stat şapte ani refugiat în ambasada Ecuadorului la Londra. Judecătorii Înaltei Curţi din Londra sunt chemaţi să decidă în săptămânile următoare dacă confirmă sau anulează refuzul extrădării acestuia către SUA, unde el riscă 175 de ani de închisoare pentru sustragerea şi publicarea unor informaţii clasificare despre operaţiunile militare americane în Irak şi Afganistan, prin care a dezvăluit inclusiv crime de război comise de soldaţi americani.

Relaţiile dintre Franţa şi SUA au de suferit în prezent după ce Washingtonul i-a suflat Parisului un important contract pentru livrarea unor submarine către Australia.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.