Un meșter popular din județul Galați este unul dintre puținii români care mai cunosc secretul realizării unui coș din nuiele pentru pește.
Gavrilă Mocanu (42 de ani) are o îndeletnicire uitată de mulți: este împletitor de coşuri. Asta deși locuiește în comuna gălățeană Oancea unde pescuitul și traficul de țigări peste Prut sunt activități mult mai obișnuite. Povestea sa a fost prezentată de reporterii de la Viața Liberă, un cotidian din Galați.
„Au fost mulţi meșteri în comună, nu vă gândiţi! Dar au îmbătrânit şi n-au mai putut lucra, au murit… Şi pe lângă mine au tot venit oamenii să stea şi să înveţe, dar nu prea s-a lipit meseria de ei. De ce, nu ştiu”, spune împletitorul de coşuri.
Meşteşugul l-a deprins de la tatăl său. „Câţi ani aveam când am împletit primul coş? Vreo 15, cred”, își amintește acesta pentru publicația locală Viață Liberă. Meşteşugul este unul de iarnă, când nuielile de salcie sunt împletite lângă foc, departe de gerul de afară.
„Mai întâi, nuielele astea trebuie uscate, altfel nu ţin. Eu împletesc din salcie, deşi se poate şi din răchită. Împletesc coşuri de toate feluri. Începând de la cele mici, pentru adunat şi dus ouă, din cele mai mari pentru cărat porumb – nici nu prea ai cum să cari porumb cu găleata, e incomod! - până la cele mari, cu care se cară struguri de la vie sau cine ştie ce altceva mai are omul de dus. O femeie m-a rugat să-i fac un coş mai mare, peste care am pus o singură toartă. Îl foloseşte ca să ducă mâncarea la câmp. Mult mai bine stau borcanele şi toate celelalte într-un coş. Şi dacă ai grijă de el, te ţine ani întregi”, spune Mocanu pentru Viața Liberă.
Bărbatul lasă să se înțeleagă că un coș de pește este cel mai greu de realizat și reprezintă mereu o provocare pentru orice meșter popular.
Preţul unui coş: vreo 15 lei, în medie.