Magistratul a respins două cereri formulate în acest dosar de către Liviu Dragnea: una de sesizare a Curții Constituționale și una a Curții Europene de Justiție.

Cu această ocazie, magistratul a citit și întrebările pe care Dragnea voia să le trimită spre soluționare magistraților europeni, și anume:

  1. Dacă constituie sau nu fraudă activitatea parlamentarului UE care a avut un angajat al cărui salariu nu a fost declarat în mod real
  2. Parlamentarul UE nu a declarat în țară salariul real al angajatului
  3. Dacă obligația constituirii unor completuri specializate constituie sau nu o încălcare a dreptului UE.

Instanța a respins toate aceste întrebări deoarece a considerat că nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze.

Deși magistratul nu a pronunțat în sală numele Vioricăi Dăncilă, el a făcut referire la caliatea ei de europarlamentar. Surse apropiate procesului au declarat pentru EVZ că europarlamentarul la care face referire Liviu Dragnea este Viorica Dăncilă, iar angajatul este Adriana Botorogeanu.

După respingerea celor două sesizări, instanța a dispus amânarea cauzei 28 noiembrie, când se va discuta contestația împotriva validării Vioricăi Dăncilă în fruntea PSD.

La ce se referă, de fapt, prezentul proces

Liviu Dragnea încearcă să ajungă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu invalidarea Vioricăi Dăncilă în fruntea PSD. Fostul lider social-democrat urmărește să o detroneze pe actuala șefă a PSD cu argumente ce țin inclusiv de decizia care l-a trimis pe Dragnea în spatele gratiilor, adică de soluția din dosarul angajărilor fictive de la Teleorman. Discutarea conținutului sesizării CJUE va avea loc pe data de 31 octombrie, după ce Curtea de Apel București a amânat cauza, la termenul de ieri.

Pe 29 iunie 2019, printr-un Congres Extraordinar (CEx) al PSD, Viorica Dăncilă l-a înlocuit pe Liviu Dragnea în fruntea partidului. Fostul lider al PSD era deja în carantină, el fiind condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat pentru că în urma dispozițiilor sale, pe vremea când se afla la șefia CJ Teleorman, două persoane erau angajate „pe hârtie” la Protecția Copilului, în realitate ele muncind la PSD Teleorman.

Printr-un raționament logic Liviu Dragnea pornește de la condamnarea sa, dorind să ajungă la necesitatea înlăturării Vioricăi Dăncilă din fruntea PSD. Raționamentul lui nu a fost acceptat de magistrații Tribunalului București, care i-au respins cererea, iar acum procesul a ajuns pe rolul Curții de Apel.

În esență, Liviu Dragnea spune că pentru angajarea fictive a celor două persoane – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica – este vinovată și organizația județeană de partid, respectiv PSD Teleorman.

PSD Teleorman nu a fost parte în procesul angajărilor fictive, deși acolo lucrau în realitate cele două angajate, în timp ce figurau „în acte” la DGASPC Teleorman.

La o lună după condamnarea lui Liviu Dragnea, care a fost pronunțată pe data de 27 mai, CEx al PSD a ales-o pe Viorica Dăncilă în fruntea partidului. La vot au participat și cei din PSD Teleorman, fapt care ar atrage nulitatea întregului vot și, drept consecință, Viorica Dăncilă nu ar trebui validată în fruntea partidului.

Raționamentul lui Dragnea nu a „ținut” în instanță

Iată un extras din decizia Tribunalului București din data de 9 august, prin care cererea lui Dragnea a fost respinsă:

„Admite cererea formulată de petentul PSD. Încuviinţează modificările aduse Statutului Partidului Social Democrat – PSD adoptate la Congresul Extraordinar din 29 iunie 2019. Ia act de alegerea în funcţiile de conducere ale partidului de către Congresul Extraordinar din data de 29.06.2019 a următoarelor persoane: în funcţia de Preşedinte al PSD – Viorica-Vasilica Dăncilă, în funcţia de Preşedinte Executiv al PSD – Eugen Orlando Teodorovici, în funcţia de Secretar General al PSD – Mihai Viorel Fifor. Dispune înregistrarea în Registrul Partidelor Politice, aflat la Tribunalul Bucureşti, a modificărilor aduse Statutului Partidului Social Democrat – PSD şi a numelor persoanelor alese în funcţiile de Preşedinte, Preşedinte Executiv şi Secretar General la Congresul Extraordinar din data de 29.06.2019. Respinge ca neîntemeiate cererile de intervenţie principală formulate de Dragnea Liviu Nicolae şi Ghiulbenghian Florin Mihai. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare”.

Pe data de 27 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe fostul lider PSD, Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Instanţa supremă a menţinut în cazul lui Liviu Dragnea pedeapsa aplicată de instanţa de fond.

Decizia de condamnare a fost luată de patru dintre cei cinci membri ai completului, unul dintre judecători făcând opinie separată, în sensul trimiterii dosarului spre rejudecare, pe motiv că acel complet de la fond ar fi trebuit să fie specializat în judecarea faptelor de corupţie.

 

Te-ar putea interesa și: