Revenirea în forță în funcții de conducere în Partidul Social Democrat a unor politicieni de tipul Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță, pentru săvârșirea de infracțiuni asimilate corupției, pune România pe harta țărilor în care DEMOCRAȚIA și MORALITATEA SUNT ÎN REGRES. El a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art 13 din Legea 78/2000 privind combaterea corupției.
Discuțiile lansate în spațiul public din mediul politic prin care se încearcă acreditarea ideii că Liviu Dragnea poate ocupa funcții în partid deoarece ar fi fost condamnat doar pentru că a chemat lumea să voteze la referendumul din 2012 privind suspendarea președintelui României, Traian Băsescu, sunt menite să prostească lumea. Reamintim că Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru fapte prevăzute de Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
"(1) In intelesul prezentei legi, sunt infractiuni de coruptie infractiunile prevazute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 61 si 82 din prezenta lege, precum si infractiunile prevazute in legi speciale, ca modalitati specifice ale infractiunilor prevazute la art. 254-257 din Codul penal, si la art. 61 si 82 din prezenta lege. (2) In intelesul prezentei legi, sunt infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie infractiunile prevazute la art. 10-13. (3) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile si infractiunilor mentionate la art. 17, care sunt in legatura directa cu infractiunile de coruptie sau cu cele asimilate acestora. (4) Dispozitiile prezentei legi sunt aplicabile si infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene prevazute la art. 181-185, prin sanctionarea carora se asigura protectia fondurilor si a resurselor Comunitatilor Europene", se arată în Legea amintită mai sus, supranumită Legea Anticorupție.
Liviu Dragnea a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea 78/2000, care e prevăzută cu pedeapsa cu închisoarea de la unu la cinci ani. Lui i se reproșează faptul că și-a folosit influența și autoritatea conferite de funcția de conducere din partid în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte folooase necuvenite.
Dragnea a fost trimis în judecată în 7 octombrie 2013. Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, mai preciza DNA.
Cum funcționa sistemul informatic
Sistemul informatic avea două componente IT: o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real și între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat ''1855'' ori prin recepționarea de mesaje de la acest număr și o aplicație internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (așa-numiții ''coordonatori județeni'' sau ''coordonatori'') să obțină în timp real informații despre numărul de votanți și modul cum s-a votat în toate secțiile, precum și să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
DNA mai preciza că accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator și parolă primite anterior prin canalul de comunicații SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secțiilor de votare și alte persoane prin obținerea autorizării din partea utilizatorilor.
Acest sistem informatic asigura comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne, comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum și obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi ''Da'' și câte ''Nu'' au fost exprimate.
"De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului", susține DNA.
Ordinele lui Liviu Dragnea
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.
Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
Martie 2015: PSD interzice penalilor să mai ocupe funcții de conducere
Consiliul Naţional al PSD a aprobat, la 20 martie, rezoluţia prin care interzice ocuparea funcţiilor politice sau demnităţilor publice numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.
Secretarul general al PSD, Andrei Dolineaschi, a prezentat cele cinci principii care vor fi aplicate în astfel de cazuri.
Astfel, membrii de partid inculpaţi în dosare de corupţie, la punerea în mişcare a acţiunii penale, îşi pierd, după caz, funcţia de membru al Guvernului sau de conducere din Parlament.
Membrii de partid arestaţi preventiv în cazuri de corupoţie îşi pierd automat funcţia politică în cadrul PSD.
Membrii de partid trimişi în judecată în cazuri de corupţie îşi pierd funcţia în care au fost numiţi cu sprijinul PSD şi sunt suspendaţi din funcţia politică în care au fost aleşi.
Membrii de partid condamnaţi în primă instanţă pentru fapte de corupţie îşi pierd automat funcţia din partid şi sunt suspendaţi din calitatea de membru de partid.
Membrii de partid condamnaţi definitv pentru fapte de corupţie îşi pierd defintiv calitatea de membru al PSD.
15 Mai - Instanța Supremă îl condamnă pe Liviu Dragnea la UN AN DE ÎNCHISOARE CU SUSPENDARE, pe un termen de încercare de trei ani.