Social-democrații l-au ales miercuri pe Liviu Dragnea ca preşedinte interimar cu o majoritate solidă. El primit 65 de voturi, iar Rovana Plumb doar 18. În luna noiembrie va fi convocat un Congres în care va fi aleasă o nouă echipă de conducere a partidului.
Și-a început cariera politică la Turnu Măgurele, consilier local al PD. A intrat în Partidul Democrat - condus pe atunci de Petre Roman - abia în 1994, dar saltul l-a realizat abia în 1996, când a fost numit prefect al județului Teleorman. La acel moment, prietenul său Adriean Videanu făcea parte din conducerea restrânsă a PD și gestiona relația cu presa. Când PD, PNȚCD, UDMR și PNL și-au împărțit pozițiile de prefect, Videanu și-a plasat prietenul în această poziție. În 2000, tot cu ajutorul lui Adriean Videanu, Liviu Dragnea este ales președintele Consiliului Județean Teleorman - poziția care i-a adus celebritatea. Citeşte mai multe aici
Membru al Partidului Democrat (PD) din anul 1994 și vicepreședinte al PD Teleorman din 1995 până în 2000, Liviu Dragnea a obţinut la alegerile locale din 1996,un mandat de consilier local în Turnu Măgurele, din partea PD.
În perioada 1996 - 2000, Dragnea a fost prefect al Județului Teleorman.
În anul 2000, pleacă din PD şi se înscrie în Partidul Social Democrat (PSD), ca cinci ani mai târziu, în 2005, să se regăsească printre cei mai importanţi lideri de partid, ca vicepreședinte al PSD.
La alegerile locale din 2008, a câștigat funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman, pentru al treilea mandat consecutiv, primul fiind obținut în anul 2000, sub sigla Partidului Democrat.
În campania pentru alegerile parlamentare din 2008, Dragnea a fost coordonator al campaniei PSD, împreună cu fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea.
Din 20 ianuarie 2009, a devenit ministru de interne, în locul lui Gabriel Oprea, funcţie din care îşi prezintă demisia în doar două săptămâni, în 3 februarie 2009.
La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 a câştigat un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, fiind ales pe listele Uniunii Social-Liberale (USL), iar în 21 decembrie 2012 este numit vicepremier, ministrul Administrației și Dezvoltării Regionale.
În 29 martie 2013 a preluat conducerea Organizaţiei PSD Satu Mare, iar în urma Congresului PSD din 20 aprilie 2013, este ales în funcția de preşedinte executiv al formaţiunii.
Condamnat la un an de închisoare cu suspendare
În mai 2015, Instanța supremă l-a condamnat pe Liviu Dragnea, în 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind fraude la referendumul de demitere al preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În ziua pronunţării sentinţei, Liviu Dragnea şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru al Dezvoltării. Cinci zile mai târziu, în 20 mai, Liviu Dragnea a anunţat că îşi depune, la partid, mandatul de preşedinte executiv al PSD. Citeste mai multe aici
Demisie din minister şi partid
Dragnea a demisionat în 15 mai 2015 din funcţia de ministru al Dezvoltării. La vremea respectivă, premierul Victor Ponta a susținut că decizia ICCJ de condamnare a lui Liviu Dragnea a fost politică.
" Aşa cum am mai spus în permanenţă, mă consider nevinovat. Cu toate astea, am luat act de decizia instanţei de astăzi şi i-am prezentat prim-ministrului demisia din funcţia de ministru al Dezvoltării. De asemenea, l-am informat că luni va fi pe masa Biroului Permanent Naţional mandatul meu de preşedinte executiv. Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, este o decizie pe care o respect, e o decizie a instanţei. În schimb, rămân valabile întrebările pe care mi le-am pus: cum se mai poate face campanie în România, în condiţiile în care prezenţa la vot poate fi considerată folos necuvenit",a spus atunci Dragnea, care a ţinut să sublinieze că decizia instanţei în cazul său reprezintă "un precedent periculos" pentru oricine doreşte să facă acum campanie electorală la orice nivel, precedent care "poate afecta democraţia şi libertatea partidelor politice de a îndemna oamenii să vină la vot (...) Şi poate apărea în mentalul colectiv că prezenţa la vot poate fi ceva greşit sau condamnabil". Citeşte mai multe aici
El a precizat, la momentul demisiei, că un partid poate fi ajutat nu neapărat din funcţia de preşedinte executiv: "Obiectivul nu a fost să ocup o funcţie anume, ci printr-o funcţie guvernamentală sau politică să îmi pot aduce contribuţia la mai bine, în administraţia guvernamentală, administraţia locală, în politică, dar se pare că lucrul ăsta deranjează sau a deranjat, cred, şi am ajuns la o asemenea sentinţă care cred că dă o lovitură cruntă democraţiei".
În 27 mai 2015, Liviu Dragnea a renunţat la funcţia de preşedinte executiv PSD, dar a anunţat va coordona şi pe viitor partidul. După şedinţa Comitetului Executiv în care liderii PSD au declarat că îl susţin pe Liviu Dragnea, social-democraţii au declarat că decizia instanţei de a-l condamna pe Liviu Dragnea pentru dosarul „Referendumul” este nedreaptă şi va fi contestată.
„Nu am de gând nici să mă evapor, nici să fug din partid. Rămân în continuare la dispoziția partidului. Împreună cu colegii de partid, cu toată priceperea mea și cu toată expertiza mea și cu toată autoritatea mea, lucru recunoscut și susținut de toți colegii”, declara Liviu Dragnea înainte de ședința Comitetului Executiv al PSD.
Cea mai recentă declaraţie de avere a lui Liviu Dragnea
Din 2011, Liviu Dragnea deține în Alexandria o vilă împresionantă care se întinde pe două străzi, în buricul târgului. În declaraţia de avere a baronului de Teleorman, apare un teren intravilan în Alexandria de peste 4.000 de metri pătraţi şi o casă de locuit aflată în construcţie.
Vila din centrul Alexandriei nu este toată averea familiei Dragnea. El mai deţine un teren intravilan în Buşteni de 1.300 de metri pătraţi, unul în Turnu Măgurele de 2.900 de metri pătraţi, dar şi un apartament şi un spaţiu comercial de 1.500 de metri pătraţi în Turnu Măgurele. Asta conform celei mai recente declaraţii, ca în 4 ani Dragnea şi-a făcut pierdute o parte din terenuri şi imobile.
Soția lui Liviu Dragnea, Bombonica, este unul dintre cele mai misterioase personaje din spațiul public. Este aproape imposbil de găsit o fotografie a celor doi. Numele ei apare însă într-un doar de evaziune fiscală, închis discret în mai 2014. În 2011, ANAF sesiza procurorii în legătură cu un presupus prejudiciu de 7,5 milioane euro. Principala acuzație adusă societății conduse de soția lui Liviu Dragnea, Bombonica, cea care controlează Hotelul Turris de trei stele din oraș, a fost neplata impozitului pe profit și a penalităților aferente, în valoare de 31,2 milioane de lei. Citeşte mai multe aici