Raportul MCV evidenţiază progresele realizate de instanţa supremă în unificarea jurisprudenţei şi menţinerea ritmului de soluţionare a dosarelor de corupţie la nivel înalt, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, publicat la data de 27 ianuarie 2016. Raportul evidenţiază, cu obiectivitate, progresele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi, în special, progresele realizate în unificarea jurisprudenţei pe calea sesizării în vederea pronunţării hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi a recursului în interesul legii", a declarat Livia Stanciu, potrivit unui comunicat al instanței supreme.
Practică unitară
Potrivit preşedintelui ÎCCJ, raportul MCV remarcă rolul şi contribuţia celor două mecanisme prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală în unificarea jurisprudenţei la nivel naţional, precum şi caracterul funcţional al acestor mecanisme de asigurare a unei practici judiciare unitare.
Totodată, raportul MCV evidenţiază menţinerea ritmului de soluţionare a cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât de către Secţia penală a instanţei supreme, cât şi de către completele de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, arată Stanciu. Ea mai subliniază că instanţa supremă va continua eforturile în vederea unificării jurisprudenţei la nivel naţional, prin mecanismele prevăzute în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală, precum şi în vederea îndeplinirii obiectivelor care revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.