Curtea Constituțională a României a decis la începutul verii ca opiniile separate ale judecătorilor să nu mai fie publicate dacă ele conțin „aprecieri cu caracter sentențios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică”, ca urmare a opiniilor acide formulate de judecătorul Livia Stanciu. Un sistem similar celui implementat de CCR operează în Germania. EVZ vă prezintă recomandările în materie ale Comisiei de la Veneția
CCR a apreciat în Decizia 304/2017 că interdicția legală ca persoanele condamnate să fie membri ai Guvernului trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. Aprecierile au fost făcute în contextul în care președintele PSD, Liviu Dragnea, condamnat definitiv, ar fi vrut să fie premier.
Judecătorul CCR Livia Stanciu a scris, într-o opinie concurentă, că CCR și-a „excedat competența”, că decizia conține considerente „care nu își găsesc locul” și care „tind să acrediteze un regim juridic al deciziilor de inadmisibilitate, regim fără suport constituțional și legal”. În final, ea a apreciat despre considerentele din motivarea CCR că sunt „în flagrantă contradicție cu dispozitivul deciziei, iar, în sine, sunt de natură a conduce la ideea de motivare contradictorie, de natură a slăbi forța și autoritatea deciziei”. Potrivit legii de organizare a CCR, judecătorul care nu este de acord cu o decizie are dreptul să scrie o opinie separată sau concurentă care se publică în Monitorul Oficial.
Picătura care a umplut paharul
În Decizia 392/2017, CCR a spus că este necesară introducerea unui prag valoric sub care abuzul în serviciu să nu mai fie încadrat în categoria faptelor penale și că Parlamentul are „obligația” să stabilească nivelul pragului pentru că altfel sunt posibile „interpretări și aplicări arbitrare/aleatorii” a legii. Subiectul a fost unul exploziv, redefinirea abuzului în serviciu fiind parte din OUG 13 care a provocat cele mai mari proteste de după Revoluție. Livia Stanciu a apreciat, într-o opinie concurentă, că CCR se contrazice „flagrant” în cuprinsul deciziei și că stabilește „o obligație de reglementare pentru legiuitor, fără suport în dispozitivul deciziei și, prin urmare, fără suport constituțional”. Ea mai spune că abordarea Curții a fost „în contradicție cu propria sa jurisprudență și cu însăși logica argumentării unei decizii/hotărâri” și că recomandările CCR „nu pot avea caracter obligatoriu”.
Valer Dorneanu, președintele CCR, va analiza opiniile diferite ale colegilor săi FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Un nou set de reguli
Invocând faptul că opiniile lui Stanciu pun la îndoială caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR, Curtea Constituțională a adoptat pe 22 iunie o Hotărâre privind regulile de redactare a opiniilor separate sau concurente: ele se vor redacta de acum „cuprinzând raţionamente logice, inductive sau deductive”, cu „repere doctrinare şi jurisprudenţiale, obiectivizate în concepte şi noţiuni ştiinţifice” și „aprecierile cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise”. CCR mai spune că opiniile diferite nu se pot transforma într-o „critică fățișă” la adresa Curții. Opiniile separate se vor preda președintelui CCR și dacă el consideră că regulile au fost încălcate, îi cere judecătorului refacerea opiniei și are dreptul să o oprească de la publicare. Este prima oară când se întâmplă acest lucru în istoria postdecembristă a CCR.
Ce spun experții
Comisia de la Veneția, organul consultativ independent al Consiliului Europei în probleme constituționale, ale cărei recomandări sunt invocate în mod repetat în deciziile CCR, a scris în Opinia 537/2009 că opiniile separate „nu slăbesc o Curte Constituțională, din contră, au numeroase avantaje. Ele încurajează discuțiile, în special cele științifice, întăresc independența judecătorilor și asigură participarea lor efectivă în analiza dosarului”.
Cazul german
Într-o conferință organizată de Comisia de la Veneția pe 30 septembrie 2010, un profesor de drepturile omului din Slovenia, Arne Marjan Mavcic, a prezentat un raport comparativ cu legislația în domeniul opiniilor separate la Curțile Constituționale. Raportul consultat de EVZ arată că Germania deține cea mai detaliată legislație în materie, acestea fiind similare cu noile reguliladoptate de Curtea Constituțională a României. „Opiniile separate nu trebuie să fie mijloace de polemică împotriva decizilor Curții Constituționale”, spun legile nemțești. De asemenea, „o opinie separată nu are rolul de a se transforma într-un concurs sau într-o luptă cu opinia majoritară, ci să prezinte argumente convingătoare și cu acuratețe”,potrivit raportului.