Editura Evenimentul si Capital

Autopsia unei diversiuni. Lista „colaboratorilor” spionajului românesc, o tentativă de compromitere a președintelui Academiei Române

Autor: | | 10 Comentarii | 8810 Vizualizari


Povestea preşedintelui Academiei este similară, oarecum, cu a regretatului ziarist şi scriitor Mihai Pelin, aflat şi el pe lista publicată de „22”. Acesta spunea că, în toamna lui 1981, când lucra la revista «Flacăra» a primit un telefon la redacţie de la „Marcu de la Securitate“. Securistul i-a solicitat să scrie un reportaj despre drama celor care aşteptau zile întregi pe trotuarele din faţa consulatelor din Bucureşti viza de intrare în ţara unde voiau să emigreze. Mihai Pelin a scris articolul şi i l-a dat securistului.

Peste două săptămâni, materialul a fost citit de Neculai Constantin Munteanu la postul de radio Europa Liberă. Pelin l-a întrebat pe securist cum a ajuns articolul să fie difuzat de postul cu sediul în München. Marcu i-a răspuns scurt: „Asta e situaţia! Trebuia să facem şi noi ceva“.

Dan Berindei, urmărit în 1985

Pe lista lui Mădălin Hodor apare şi numele academicianului Dan Berindei, care şi acesta a primit de la CNSAS, tot în 2009, o adeverinţă pe care scrie că „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii”. Potrivit acestei adeverinţe, în 1985, Dan Berindei era urmărit de Securitate fiind semnalat că „poartă discuţii cu caracter duşmănos”.

În adeverinţa CNSAS se arată că Dan Berindei că a fost recrutat de Securitate sub numele conspirativ „Băleanu”, în 1962, când a semnat un angajament sub constrângere. Obiectivul iniţial a fost “supravegherea informativă a Institutului de Istorie” al Academiei Române, unde Berindei era cercetător. Până în 1973, el a semnat câteva zeci de note informative despre colegii săi. Dan Berindei îşi asuma, în 2009, paternitatea notelor informative din arhivele CNSAS, dar le consideră benigne şi necesare.

„Erau scrise de mine şi semnate cu pseudonimul ales de ei”, preciza academicianul pentru EvZ. Securiştii l-au căutat vreme de 11 ani, până în 1973, pe Berindei, pentru a le reîmprospăta informaţiile despre istorici. „Nu eram colaborator, eram un pion nenorocit”, aprecia Berindei, care se scuza, aşa cum l-a scuzat şi CNSAS în adeverinţa pe care a dat-o, prin presiunea la care a fost supus pe 11 aprilie 1962 pentru a semna angajamentul. „Am fost pur şi simplu răpit. Sub un pretext oarecare, am fost chemat la Ministerul Instrucţiunii Publice. Acolo mi s-a deschis o uşă, apoi am fost băgat într-o maşină şi dus la Prefectură de Poliţie şi ţinut în anchetă 7-8 ore. Nu am fost însă bătut”, spunea academicianul Berindei.

Pagina 2 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI