Limba română, dulce ca pelinul! Avalanșa de contestații care zguduie BAC-ul

Limba română, dulce ca pelinul! Avalanșa de contestații care zguduie BAC-ul

Peste 42.000 de contestaţii s-au depus la nivel naţional, după afișarea primelor rezulate ale examenului Maturității. Cele mai multe reclamații, respectiv 18.616, s-au „strâns” la Limba şi literatura română

Deși rata de promovare înregistrată înainte de contestații la BAC a fost de 71,4%, superioară cu 4,7% față de cea de anul trecut, nemulțumirile nu au întârziat să apară. Mai exact, a urmat un potop de cereri de recalculare a notelor, 42.215 de absolvenți declarându- se nemulțumiți de prima evaluare, adică 10%.

Cele mai multe, mai exact 18.616 de contestaţii au fost înregistrate la Limba şi literatura română, 11.399 au fost legate de lucrările de la Matematică şi Istorie, iar 11.782 de elevi au reclamat notele primite la proba la alegere.

Păreri pro și contra

Ne puteți urmări și pe Google News

Unii dintre absolvenți au depus contestație la toate cele trei probe, cum este cazul Ralucăi Cristina Cornea, de la Colegiului Național ,,Gheorghe Lazăr” din Capitală, nemuțumită de notele de la română, istorie și geografie. La polul opus, unii tineri nu au riscat o cerere de recorectare. Și acesta, în condițiile în care, conform regulamentului introdus în acest an, nota după reevaluare poate crește sau descrește. Silviu Lorent, de la liceul bucureștean ,,Miguel de Cervantes”, ne-a declarat că: ,,Îmi este teamă ca a doua comisie să nu fie și mai severă!”. Mulți candidați au reclamat, însă, exigența exagerată, cu precădere la Limba și literatura română, afirmând că se așteptau la rezultate superioare. Există și profesori de speciliatate surprinși neplăcut în același sens. Dascălul Liliana Paicu pretinde că sunt elevi buni care au fost depunctați prea mult.

Clasicii, bată-i vina!

Pe de altă parte, așa cum relata EVZ la momentul respectiv, mulți dintre candidații intervievați după susținerea probei la română ne mărturiseau dezamăgiți că subiectele din literatura clasică, „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, la alegere cu „Ion” al lui Liviu Rebreanu, la profilul real, „Moromeții” de Marin Preda, la uman, i-au prins nepregătiți. „Am încercat să storc ceva, dar nu știu cum se va puncta treaba asta”, ne spunea Alexandra, absolventă de la Colegiul Național „Jean Monnet” din București.

La polul opus, candidații de la „Ion Neculce”, ne-au dezvăluit faptul că subiectele de la Matematică au fost incredibil de ușoare, așa că nu le-a fost necesar mai mult de jumătate din timpul rezervat ca să încheie cu succes lucrarea. De altfel, profesorul Cornelia Iuga spune că poate acesta este motivul pentru care au existat mai puține nemulțumiri la această materie. (A contribuit Andreea Gheorghiță)

Situația în București și Galați

În Bucureşti au fost înregistrate 5.233 contestaţii, din cele 41.433 de lucrări, ceea ce înseamnă că în cazul a peste 12% dintre lucrări notele s-ar putea schimba. Din totalul cererilor de reevaluare, 2288 sunt la Limba română, iar 785 la Matematică. Nu mai puţin de 1.198 de contestaţii au fost formulate de elevii gălăţeni, ceea ce înseamnă că aproximativ una din nouă note (circa 12% din total) este considerată sub valoarea lucrării. Interesant este că mai mult de un sfert dintre contestaţiile depuse sunt la limba română - 482 la număr (adică 15% dintre lucrări).

Promovare zero la nouă licee

Potrivit Ministerului Educaţiei, toate liceele în care s-a înregistrat promovare zero sunt tehnologice. Mai exact, este nominalizat județul Prahova, cu unitățile de învățământ din Ceraşu (patru candidați), Sângeru, unde singurul elev care a susţinut examenul nu a reuşit să-l şi promoveze și cel din Bălţeşti, toți cei patru absolvenți înscrişi fiind declaraţi respinşi. Același lucru s-a repetat și în Olt, în Crîmpoia, Izvoarele şi Drăgăneşti- Olt. Situație „copie fidelă” și în Dolj, în cazul liceelor „Constantin Ianculescu” - Cârcea, „Ing. Ionete Aurelian” - Malu Mare şi cel Special „Beethoven” din Craiova. În acest sens, ministrul Educației, Liviu Pop a ținut să precizeze că: „Aceste unități de învățământ vor intra în lichidare la forma învăţământ liceal, urmând să continue ca şcoli generale”.

Învățământul tehnologic, în cădere liberă

Liviu Pop, care s-a arătat nemulţumit de rezultatul obţinut, în general, de liceele tehnologice. „O modificare a structurii Bacalaureatului, introducerea a încă două tipuri de Bacalaureat va fi luată în calcul, vom face o dezbatere publică, iar orice modificare, îşi va produce efectul în doi-trei ani de zile. Din datele pe care le avem, putem trage concluzia că avem nevoie de această formă de Bacalaureat, mai ales că am pierdut în ultimii patru ani, 26.000 de elevi, aproape un oraş. Constatăm că odată cu modificarea Legii educaţiei în 2011, atunci când introducerea unui nou stil de Bacalaureat, a dus, pe zona liceelor tehnologice, un grad de promovare din ce în ce mai mic, iar pe zona liceelor teoretice, o creştere a ratei de promovabilitate”, a spus demnitarul.