Deşi capii coaliţiei de guvernământ PSD-ALDE – i-am numit pe Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Viorica Dăncilă – s-au încăpăţânat să nu facă act de prezenţă la recepţia organizată de Ambasada Statelor Unite ale Americii, cu ocazia zilei naţionale a SUA, în semn de protest pentru multiplele avertismente transmise de partenerii strategici, în contextul modifi cărilor aduse legilor Justiţiei şi Codurilor penale, la evenimentul de vineri s-au îmbulzit numeroşi social-democraţi, unii dintre aceştia nefi ind deloc în relaţii bune cu şeful lor pe linie de partid.
Printre PSD-işti prezenţi la recepţia Ambasadei SUA s-au numărat fostul premier Mihai Tudose, ministrul Apărării, Mihai Fifor, ministrul Finaţelor, Eugen Orlando Teodorovici, şi fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care se situează, laolaltă cu Tudose, în tabăra contestatarilor lui Liviu Dragnea.
Ce social-democraţi au participat
De la sărbătorirea zilei naţionale a SUA nu a lipsit primarul Capitalei, Gabriela Firea, care şi-a făcut apariţia la braţul soţului ei, Florentin Pandele. Totodată, la eveniment şi-a făcut simţită prezenţa ex-ministrul social-democrat al Justiţiei din epoca Ponta, Robert Cazanciuc, dar şi fostul ideolog al partidului celor trei trandafiri, sociologul clujean Vasile Dâncu. Nici colegii lui Călin Popescu-Tăriceanu nu s-au lăsat mai prejos, aceştia fiind reprezentaţi, în principal, de ministrul Externelor, Teodor Meleşcanu. În general, cu excepţia unor demnitari izolaţi (în acest sens, cazul lui Mihai Fifor este concludent), de la fastuoasa ceremonie au lipsit principalii apropiaţi ai lui Liviu Dragnea.
Kovesi, Coldea şi Hellvig
De partea cealaltă a baricadei, la recepţia de la Ambasada SUA a participat preşedintele Klaus Iohannis. Alături de şeful statului şi-au făcut apariţia procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, generalul Florian Coldea şi directorul SRI, Eduard Hellvig. Cu prilejul cuvântării susţinute în debutul recepţiei, Klaus Iohannis a mititat, din nou, pentru întărirea independenţei Justiţiei, avertizând că „democraţia nu trebuie considerată drept un bun garantat”, şi i-a asigurat pe partenerii americani că România va rămâne „acelaşi aliat determinat”.
Despre parteneriatul strategic
„Democraţia nu trebuie luată drept un dat garantat. Poate că aceasta e cea mai mare lecţie pe care trebuie să ne-o însuşim la 100 de ani de la acest bilanţ al prieteniei româno-americane. Democraţia trebuie întărită în fiecare zi. Timpurile dificile cu care ne confruntăm acum ne arată că trebuie să ne păstrăm solidaritatea între ambele maluri ale Atlanticului. Relaţia transatlantică este importantă nu doar pentru securitate, ci şi pentru setul de valori democratice pe care societăţile occidentale le împărtăşesc. Dacă valorile acestea se erodează, atunci însăşi substanţa relaţiei transatlantice va fi ameninţată. Pentru România, întărirrea parteneriatului rămâne vitală. Sunt convins că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene va reprezenta o oportunitate deosebită şi pentru întărirea acestui parteneriat. De ziua independenţei Statelor Unite doresc să anunţ gazda noastră că sunt ferm angajat să păstrez România acelaşi partener determinat”, a precizat şeful statului.
Păstrarea şi întărirea parteneriatului strategic cu SUA necesită, a insistat Klasu Iohannis, atât de predictibilitate, cât şi de „un sistem de justiţie puternic şi independent”. „Pentru ca acest obiectiv, alături de altele, să fie posibil, avem nevoie de stablitate, predictibilitate, un sistem de justiţie puternic şi independent, o guvernare transparentă şi responsabilă care chiar respectă statul de drept. Toate acestea nu reprezintă o opţiune, ci singura alegere pe care o putem face pentru o Românie sănătoasă, partener strategic al SUA şi membru UE şi NATO. Veţi găsi mereu în România un aliat, un partener şi un prieten pe care vă puteţi baza”, a declarat Klaus Iohannis.
Mesajul lui Hans Klemm
Ambasadorul SUA – l-am numit pe Hans Klemm – a specificat că va continua să prezinte România ca „un aliat NATO model”, dar a subliniat că ţara noastră trebuie să garanteze un sistem judiciar independent. Nu în ultimul rând, Hans Klemm a apreciat că România s-ar putea transforma, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, „într-un centru regional de producţie şi distribuţie de energie”.
„Vom continua să prezentăm România ca un aliat NATO model, care îşi îndeplineşte sau depăşeşte angajamentele faţă de Alianţă investind în apărarea sa, modernizându-şi capacităţile şi contribuind nu doar la securitatea regională, ci şi la apărarea transatlantică şi la eforturile de a pune capăt conflictelor din zone aflate la mare distanţă, precum Afganistan. Împreună vom menţine şi consolida legăturile transatlantice. Vom aplauda îmbrăţişarea de către România a unui viitor democratic şi consolidarea instituţiilor sale democratice, inclusiv a unui sistem judiciar independent. Vom încuraja contribuţiile României la securitatea energetică a Europei, inclusiv prin luarea măsurilor necesare investiţiilor strategice în producţia de energie în Marea Neagră, care are extraordinarul potenţial de a transforma România într-un centru regional de producţie şi distribuţie de energie”, a declarat Hans Klemm, cu prilejul celei de-a 242-a aniversări a Independenţei Statelor Unite ale Americii.