Fostul șef al guvernului catalan, demis din funcție de executivul central de la Madrid, după ce a declarat independența Cataloniei, Carles Puigdemont, a explicat, ieri, într-o conferință de presă de la Bruxelles, că nu vrea să ceară azil politic în Belgia.
El a negat, astfel, speculațiile care au circulat zilele trecute și care spuneau că Puigdemont ar încerca să evite procedurile legale lansate de procurorii spanioli, luni, privind arestarea lui și a altor foști membri ai guvernului de la Barcelona, și inculparea lor pentru „rebeliune, răzvrătire și abuz de putere”.
„Libertate și siguranță”
Liderul catalan a precizat, însă, că a decis să încetinească procesul de câștigare a independenței și că nu se va întoarce în Spania decât atunci când va primi garanții că va fi tratat corect. Zvonurile spuneau că el ar putea fi trimis la închisoare pentru 30 de ani. „Dacă am primi un tratament corect și am avea parte de un proces independent, cu separarea puterilor în stat, am reveni imediat în Spania”, a spus el. Puigdemont a acuzat justiția politizată din Spania și a precizat că el continuă să se considere premier al guvernului catalan. Totuși, el a fost demis vineri, atunci când guvernul de la Madrid a invocat Articolul 155 din Constituție și a dizolvat parlamentul regional.
Puigdemont a mai spus că „ceilalți membri ai guvernului, conduși de (fostul - n.r.) vicepremier Oriol Junqueras vor rămâne în Catalonia ca membri legitimi ai executivului catalan”.
„Nu am abandonat niciodată guvernul. Mai mult decât atât, vom continua să lucrăm și le cerem cetățenilor catalani să se pregătească pentru drumul pe care-l avem de parcurs”.
Alegeri în decembrie
Un fost ministru din cabinetul catalan a recunoscut că regiunea Catalonia nu era pe deplin pregătită pentru independenţa autoproclamată de parlamentul regional.
„Acest proces de independență a plecat de la iluzia că va fi unul ușor, rapid și fără pagube”, a spus fostul responsabil pentru mediul de afaceri, Santi Vila. „Unde este Ministerul de Finanţe, agenţia de securitate socială, care trebuiau create?
Unde este controlul teritoriului, al porturilor și aeroporturilor?”, s-a întrebat fostul ministru, un naționalist moderat care a demisionat cu o zi înainte de declararea independenței.
Consecințe pentru economie
Unul dintre cei mai clari indicatori ai pagubelor produse societății catalane de mișcarea pro-independență îl reprezintă numărul mare de companii care și-au mutat sediul din Catalonia. Până acum, 1.800 de firme au plecat din cauza atmosferei incerte, de teama posibilelor violențe și de frică să nu piardă stabilitatea economică europeană. Toate instituțiile internaționale, ca și guvernul spaniol consideră că odată cu recâștigarea securității și stabilității politice și juridice, situația se va întoarce la normal. Cu cât durează mai mult proiectul eșuat privind independența, cu atât mai mult vor scădea investițiile străine și numărul turiștilor, iar pagubele economice vor fi mai mari. Există și riscul ca instabilitatea economică să se extindă în restul Spaniei sau în întreaga Europă.