Lichidarea lui Soleimani a înăsprit prigoana mullahilor împotriva creștinilor

Lichidarea lui Soleimani a înăsprit prigoana mullahilor împotriva creștinilor

Pe 3 ianuarie, Statele Unite l-au lichidat pe generalul iranian Qassim Soleimani, comandantul Gardienilor Revoluției, numărul 2 al regimului de la Teheran.

Încă dinaintea morții lui Soleimani, un număr tot mai mare de iranieni, nemulțumiți de regimul islamist, au ieșit în stradă pentru a protesta.

După 3 ianuarie, rândurile protestatarilor, încurajați de dispariția generalului, s-au îngroșat, scrie Jerusalem Post.

Ca de obicei în astfel de situații, autoritățile s-au folosit de haosul creat pentru a aresta cel puțin un militant creștin pentru drepturile omului.

Ne puteți urmări și pe Google News

Este vorba de Fatemeh (Mary) Mohammadi, arestată pe 12 ianuarie, la Teheran, după ce a criticat „represiunea soft” a regimului iranian pe Twitter.

Locul și starea sa sunt pentru moment necunoscute.

Iranienii convertiți la creștinism sunt ținte predilecte ale oprimării regimului. Când regimul iranian se simte amenințat, creștinii sunt primii care resimt represiunea, sub forma unei supravegheri și a unei hărțuiri sporite.

În calitate de convertită de origine musulmană, Mohammadi nu face nici ea excepție. În iulie 2019, ea a fost arestată după ce fusese agresată fizic de o femeie care s-a arătat jignită de modul în care era îmbrăcată.

Luna trecută, Mohammadi a fost dată afară de universitatea sa din Teheran fără nici o explicație.

Represiunea regimului la adresa lui Mohammadi nu este decât o părticică din eforturile la scară mare pe care mollahii le fac pentru a bloca dezvoltarea creștinismului în Iran, scrie Jerusalem Post.

Un raport publicat în ianuarie de către Christian Solidarity Worldwide arată că în cursul anului trecut creștinii din Iran au fost cu regularitate obiectul discursurilor agresive ale autorităților guvernamentale, al supravegherii invazive și al hărțuirii.

Raportul din 2020 al organizației Open Doors arată că cel puțin 169 de creștini au fost arestați anul trecut.

Persoanele apropiate creștinilor se confruntă adesea cu umilința publică, în timp ce membrii familiilor lor așteaptă ca aceștia să fie condamnați la pedepse grele cu închisoarea.

Estimările cele mai prudente plasează numărul creștinilor din Iran între 500.000 și 800.000 de credincioși, însă alte surse afirmă că numărul lor depășește un milion.

Creștinii tradiționali sunt în jur de 250.000, în timp ce restul sunt creștini convertiți. Majoritatea creștinilor convertiți aparțin mișcării clandestine protestante, considerate ilegală de către regim.

În același timp, potrivit legii islamice și iraniene, convertirea la Islam reprezintă o infracțiune capitală.

Regimul iranian procedează la arestări masive în jurul sărbătorilor de Crăciun și de Paști. Nici anul acesta, de Crăciun, nu s-a înregistrat o excepție.

Există informații potrivit cărora cel puțin nouă creștini au fost arestați pe 30 decembrie 2019, pentru „afiliere cu sioniștii creștini și recrutare a musulmanilor în casele de rugăciune”.

Dabrina Bet Tamraz, o creștină iraniană și supraviețuitoare a persecuției, explică: „Sărbătorile de Crăciun permit autorităților iraniene să aresteze mai ușor grupuri de creștini”.

Unul dintre motivele pentru care guvernanții iranieni îi vânează pe creștini își are originea în propriile opinii religioase apocaliptice. Acestea vorbesc despre reapariția „Imamului ascuns”, o figură mesianică care este așteptată să reapară și să cucerească lumea.

Dar mai există poate un motiv, scrie J Post. O altă credință pretinde că sporirea violenței și întețirea războiului față de America, Israel și aliații lor occidentali vor grăbi „sfârșitul zilelor”.

Vara trecută, potrivit unui reportaj MEMRI, ayatollahul Mohammad Mehdi Mirbagheri a adoptat o viziune apocaliptică intitulată „Pentru ca Imamul ascuns să reapară, trebuie să ne angajăm în lupte la scară largă cu Occidentul”.

Trebuie de asemenea adăugat că creștinii convertiți sunt acuzați, între altele, de „afiliere cu Creștinii Sioniști”. Acest lucru este cauzat de faptul că ei refuză să separe Noul Testament de Vechiul Testament, despre „poporul ales”.