International
Libia riscă să se confrunte cu un război civil. Ce se va întâmpla în decembrie cu populația
Sursa: Arhiva EVZ La puțin peste zece ani după dispariția lui Muammar al-Gaddafi, fiul său devenit criminal de război, căutat la nivel internațional, a anunțat că va candida la președinția Libiei la alegerile programate pentru 24 decembrie.
Aspirațiile politice ale lui Seif al-Islam demonstrează doar una dintre multele probleme cu care se confruntă alegerile de luna viitoare. Dacă i se permite să candideze, libienii care au luptat împotriva lui Gaddafi ar putea să boicoteze votul sau să recurgă la violență. În schimb, dacă candidatura lui Seif este respinsă de comisia electorală care se așteaptă să-i determine eligibilitatea, susținătorii vechiului regim ar putea boicota sau perturba alegerile.
Aceeași dinamică va avea loc și în privința lui Khalifa Haftar, comandantul din est, care a atacat Tripoli în 2019, și care a intrat în cursă. Având în vedere acest climat hiperpolarizat și riscul unor violențe substanțiale, este mult mai prudent ca alegerile să fie amânate pentru o perioadă în care problemele vor fi rezolvate.
Odată ce forumul creat de Națiunile Unite pentru rezolvarea acestor probleme a dispărut vara trecută, a fost întocmită o lege electorală, care a fost introdusă prin Camera Reprezentanților de către Saleh. Trimisul special al ONU a aprobat legea lui Saleh fără a încerca să negocieze conținutul acesteia cu alte organisme politice libiene care păstrează o influență semnificativă, în special în vest. Saleh – încă un candidat la președinție – rămâne sub sancțiunile SUA pentru că a întrerupt ultima încercare de a reuni libienii în 2015.
Ne puteți urmări și pe Google News
În absența unei constituții, legile electorale actuale cer un sistem prezidențial cu un parlament slab. Președintele ar avea autoritate executivă deplină, poate numi un guvern și ar fi comandantul și șeful armatei. Comandamentul militar este un post pe care l-a căutat Haftar înainte de a ataca Tripoli în aprilie 2019.
De asemenea, succesiunea votării este nerezolvată. Conferința internațională privind Libia din 12 noiembrie de la Paris a declarat că alegerile prezidențiale și parlamentare vor avea loc „pe 24 decembrie”. Deoarece nu se așteaptă ca vreun candidat să câștige majoritatea, probabil va avea loc și un al doilea tur.
Alegerile din Libia devin riscante
Cel mai controversat subiect este identitatea candidaților la președinție. Seif, Haftar și actualul prim-ministru Abdul-Hamid Dbeibah, care s-a angajat să nu candideze când a preluat mandatul și este suspectat de corupție, sunt candidați plini de vicii. Potrivit comisiei electorale, un candidat trebuie să „furnizeze dovada unui cazier judiciar curat, fără condamnare pentru infracțiune” și „trebuie să își declare bunurile atât în Libia, cât și în străinătate”.
Statele Unite și alții susțin că alegerile făcute la timp sunt mai puțin riscante decât o întârziere, deoarece ar periclita înțelegerea făcută anul trecut pentru organizarea acestora. Dar asta are sens doar dacă alegerile sunt considerate legitime de majoritatea partidelor. În prezent, nu există niciun candidat capabil să adune susținători la nivel național și este îndoielnic dacă ar putea chiar să facă campanie în toată Libia. Probabilitatea ca libienii să accepte victoria unui candidat regional este redusă, mai ales în circumstanțe în care legile electorale și votul efectiv vor fi contestate dacă nu vor fi perturbate în întregime.
Mai este și problema miilor de forțe străine și mercenari dislocați în toată țara. Susținătorii alegerilor cred că doar un nou guvern poate cere ca aceste forțe să plece. Dar, din nou, perspectiva unui nou guvern stabil care să-și asume un astfel de rol în viitorul apropiat este puțin probabilă. Rusia își va păstra probabil mercenarii Grupului Wagner în țară, indiferent de alegeri, iar asta reprezintă o amenințare directă mai mare pentru interesele SUA și NATO decât orice altceva în Libia.
Libia a mers prea departe de la încheierea celui de-al treilea război civil de la mijlocul lui 2020 pentru a risca să reia violența sau să împartă țara. Data inițială de 24 decembrie a apărut dintr-un proces ambițios care, din păcate, a eșuat. Nu există nicio îndoială că libienii merită dreptul de a-și alege liderii și că publicul dorește acest lucru, dar comunitatea internațională are responsabilitatea de a crea cele mai bune circumstanțe pentru ca ei să facă acest lucru în mod liber, corect și în siguranță.
Recomandările noastre
