Libertate de miscare

"Evenimentul zilei TV" iti da si in aceasta saptamana "Intalnire cu vedeta preferata".

De astazi si pâna luni, 8 ianuarie (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP 1 CP 10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu Dan Negru. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 5 ianuarie, a ghidului TV.

Pentru Dan Negru, amfitrionul show-ului "Ziua Judecatii", difuzat de Antena 1, 2007 este un an bun din cel putin un punct de vedere: l-a scapat de grija pasaportului.

EVZ: De Sarbatori, si nu numai, "Ziua Judecatii" este un aspirator de audienta. De ce crezi ca inregistreaza emisiunea ta un asemenea succes? Dan Negru: Sunt  multi factori. Formatul, echipa, televiziunea care difuzeaza showul, experienta noastra, a tuturor. Toate acestea fac ca show-ul nostru sa fie privit. "Ziua Judecatii", "Ciao Darwin", "Academia vedetelor", "Batem palma" si multe altele sunt spectacole care au incercat sa-i faca pe cei care le privesc sa se simta mai bine. Pur si simplu. Nimic altceva. Simplitatea aceasta, in schimb, este greu de dibuit. Si vine cu vremea. Din an in an, din format in format, noi toti am avut mereu de invatat.

Cum ti-ai caracteriza publicul? Incercam sa-i bucuram pe toti. Dar e imposibil. Adeseori, incercând sa-i multumesti pe toti, ajungi sa-i superi pe unii. Pe ei, pe suparatii pe viata si pe lume, incercam sa-i convingem sa priveasca divertismentul TV cu mai multa detasare si mai putina incordare.

Au fost momente dificile prin care ai trecut in timp ce prezentai "Jocuri la Saint-Tropez"? A fost cea mai interesanta experienta din ultima vreme pentru mine. Daca televiziunea s-ar reduce la scena unde se aprind reflectoarele, totul ar fi o poveste. Momentele grele, dificile apar când luminile sunt stinse. Pâna la Saint-Tropez am lucrat pe formate din Spania ("Academia Vedetelor"), din Italia ("Ciao Darwin"), Anglia ("Ziua Judecatii") si multe alte tari. Mai putin Franta. Acum am ajuns sa descopar divertismentul francez la el acasa. A fost o experienta interesanta.

Cum ai suportat sa stai atâta vreme departe de casa? Ai luat-o pe Codruta cu tine? Nu a fost o perioada de stat in Saint-Tropez continua. Am intrerupt-o cu veniri in tara. Codruta nu a fost cu noi acolo. Eram totusi la serviciu! Dar pe finalul verii ne-am luat câteva zile de vacanta si ne-am dus acolo linistiti, detasati, fara sa am in mine stresul ca sunt la munca.

Ce iti doresti mult sa realizezi in 2007? Mi-as dori sa fie un an care sa-l imite pe cel care a trecut. Nu-i cer lui Dumnezeu mai mult. Ii multumesc oricum pentru cât mi-a dat, as fi nepoliticos sa cer mai mult. Dar cred in vorbele lui Hugo. Cei mai frumosi ani sunt cei ce vor veni...

Este un bebelus pe lista ta de dorinte? Cred ca cea mai importanta realizare in viata e un copil. Toate celelalte trec, se duc. Interviuri, emisiuni, faima... cândva trec toate. Familia e singura care ramâne. Cred ca toate se vor intâmpla la vremea lor.

Faptul ca din 2007 suntem cetateni UE te duce cu gândul la ceva anume? Da. Au fost dese momente in care la vama imi dadeam seama ca mi-am uitat pasaportul acasa. Asa ca eu am scapat de-o grija.