Viceguvernatorul BNR, Eugen Dijmărescu, afirmă că deprecierea din acest an poate fi considerată un astfel de atac.
Deprecierea leului la începutul acestui an ar putea fi considerată un atac speculativ, având în vedere că tranzacţiile de pe piaţa interbancară sunt mult mai mari decât operaţiunile cu clientela, a declarat, ieri, la Viena, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Eugen Dijmă rescu. „Probabil că astfel de atacuri apar în perioade în care există slăbiciuni, iar în ultimul timp au fost mai multe date negative. Tranzacţiile interbancare de pe piaţa valutară mult mai mari decât cele în reacţia cu clienţii ar putea duce şi la concluzia că este un atac speculativ“, a afirmat Dijmărescu, informează Mediafax. Potrivit viceguvernatorului, banca centrală va continua să scoată din piaţă surplusul de lichidităţi şi speră că va fi ajutată în acest proces de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Cursul de schimb a sărit în prima zi a acestei săptămâni de pragul de 3,7 lei pentru un euro. Ieri, leul a câştigat puţin teren în faţa monedei europene.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat astăzi un curs de referinţă de 3,6978 lei pentru un euro, în scădere cu 1,28 bani mai puţin decât luni. Ultimele cotaţii ale leului de pe piaţa interbancară ale leului au fost peste 3,7 unităţi pentru un euro. Economie vulnerabilă Economia românească este mai vulnerabilă decât cea din alte ţări în curs de dezvoltare, iar una dintre cauze este nivelul ridicat al deficitului de cont curent, potrivit lui Hans Timmer, economist principal, şeful echipei care studiază tendinţele globale din cadrul Băncii Mondiale (BM). „Vedem o serie de semnale de alarmă pe partea de macroeconomie. Într-o perioadă scurtă de timp, deficitul de cont curent s-a deteriorat semnificativ“, a declarat Timmer ieri, în timpul prezentării raportului „Perspective economice globale pe 2008“. Conform acestuia, deficitul mare de cont curent a avut câteva efecte în economie, după începerea crizei financiare din SUA. Unul dintre aceste efecte a fost rata de schimb valutar. În timp ce monedele altor ţări în curs de dezvoltare s-au apreciat, leul s-a depreciat. Soluţie: politică fiscală prudentă Alături de vulnerabilitatea cursului valutar se situează cea a pieţei de capital. Astfel, în timp ce indicii bursieri din ţări similare cu România au crescut, la noi mai degrabă au stagnat, a amintit Hans Timmer. „Nu este un motiv de panică, dar aceste lucruri arată că situaţia nu este sustenabilă“, a precizat acesta. Un alt risc care pândeşte ţara noastră din punct de vedere economic este politica fiscală. Reprezentantul BM apreciază că guvernul ar trebui să adopte o politică fiscală „mai prudentă“. La fel, creşterea foarte mare a cheltuielilor pentru consum, într-un ritm mai rapid decât creşterea salariilor, afectează negativ situaţia macroeconomică. La toate aceste probleme se adaugă cele existente pe piaţa forţei de muncă. Deficite externe şi mai mari Deficitul de cont curent se va adânci considerabil, la 15,3% din PIB, comparativ cu nivelul anunţat de 13,9% din PIB anul trecut, estimează specialiştii BM. RAPORT BANCA MONDIALĂ Suntem la jumătate faţă de ţările bogate
Din perspectiva tehnologiei utilizate, România se situează la 45% din media ţărilor cu venituri mari, adică la mai puţin de jumătate, se arată în raportul Băncii Mondiale. Potrivit documentului, distanţa din punct de vedere tehnologic dintre ţările bogate şi cele sărace continuă să fie foarte mare. Aceasta cu toate că progresul tehnologic rapid în ţările în curs de dezvoltare a dus la creşterea veniturilor şi la scăderea numărului de oameni săraci în lume.
Economiile în dezvoltare adoptă foarte greu noile tehnologii. Acestea se răspândesc rapid între ţări, în timp ce în interiorul statelor sunt deseori concentrate în centre tehnologice. Telefonia mobilă, spre exemplu, s-a răspândit rapid, spre deosebire de calculatoare. Trei sferturi din ţările cu venituri mici au mai puţin de 15 calculatoare la o mie de locuitori.