După ce a trait un an în casa unui timişorean, leoaica Andy a învăţat în 4 luni alfabetul sălbăticiei în Africa de Sud.
Leoaica Andy a făcut foame patru luni în captivitate, apoi a fost găzduită de un timişorean, care a tratat-o ca pe propriul copil: "pisica" de 80 de kilograme a avut toată locuinţa tânărului de 30 de ani la dipoziţie: a dormit în pat, a ros mobile din casă când i-au dat dinţii, s-a învăţat să se joace cu oamenii. Cu leoaica în casă viaţa era palpitantă, povesteşte Adrian Chiriţoiu, cel care a crescut felina de la stadiul de pui până la dimensiunea leoaicei adulte. După două luni de acomodare, a început să îşi facă de cap. "A ros tot ce se putea: cărţile, patul, pernele. Am găsit-o în dormitor cu toate hainele adunate în pat, roase, evident", povesteşte stăpânul leoaicei. De nevoie, i-a amenajat o cameră separată, la fel cum părinţii pregătesc camera copilului, în familia Chiriţoiu exista "camera leului". Când Andy a crescut, a fost mutată într-un ţarc mare, în curte, după ce, liberă fiind lăsată, a lichidat o găină şi a vrut să vâneze o pisică.
Leoaicele de la zoo se învaţă cu sălbăticia La începutul lui iulie, leoaica Andy şi patre 3 leoaice de la Grădina Zoologică din Timişoara, au plecat în Africa de Sud, într-o rezervaţie unde în sfârşit duc o viaţă de animale de pradă. Cele 4 leoaice transferate pe 3 iulie de către Vier Pfoten în rezervaţia Lionsrock au început să îşi urmeze instinctele de feline, spun îngrijitorii. Cea mai tânără dintre ele, Andy, care a crescut şi cel mai "liber" s-a adaptat imediat. Celelate leoaice au trait ani de zile în cuşti de câţiva metri pătraţi, în condiţii mizère, drept pentru care viaţa în aer liber e o noutate pentru ele. "După o viaţă petrecută într-un ţarc extrem de strâmt, direct pe ciment, leoaicele de la Zoo îşi recuperează pe zi ce trece instinctele naturale de animal de pradă", a mai declarat Livia Cimpoieru, reprezentanta Vier Pfoten România. Odată ajunse la Lionsrock animalele au fost eliberate în ţarcuri de adaptare, de câte jumătate de hectar fiecare. Pentru a li se trezi insticntele, au primit elemente de stimulare a comportamentului natural: mingi agăţate de sfori, bucăţi de carcase sau de blană, saci umpluţi cu un amestec de paie, condimente şi fecale de animale de pradă sau bucăţi de carne ascunse în tufişuri sau în scorburi de copac. "Toate aceste lucruri le stimulează să se joace, să elimine stresul şi comportamentul stereotip specific animalelor ţinute în captivitate, dar şi să-şi regăsească instinctele naturale, tocite după ani de stat după gratii", a mai explicat Cimpoieru.