Evenimentul Zilei > Social > Legenda regelui Arthur nu mai este un secret! Un manuscris vechi de 700 de ani a fost descifrat. Adevărata poveste de dragoste dintre Viviane și Merlin. FOTO
Legenda regelui Arthur nu mai este un secret! Un manuscris vechi de 700 de ani a fost descifrat. Adevărata poveste de dragoste dintre Viviane și Merlin. FOTO

Legenda regelui Arthur nu mai este un secret! Un manuscris vechi de 700 de ani a fost descifrat. Adevărata poveste de dragoste dintre Viviane și Merlin. FOTO

Cercetătorii au descoperit un manuscris medieval care relatează povestea magicianului Merlin din legenda Camelotului, făcând referire inclusiv la relația de dragoste dintre Magicianul Merlin și vrăjitoarea Viviane. Experții au reușit să descifreze șapte pagini ale manuscrisului vechi de 700 de ani, relatează Daily Mail.

Cele șapte bucăți de pergament datează de aproximativ 770 de ani și au fost descoperite în anul 2019 în Biblioteca Colecțiilor Speciale a Universității din Bristol, de către cercetătorii care au răscolit printre tomurile vechi. Fragmente din manuscrisul medieval au fost traduse în limba engleză. Textele vorbesc despre luptele dintre Regele Arthur și Regele Claudas, precum și despre povestea de dragoste dintre Merlin și Viviane, cunoscută și sub numele de „Doamna Lacului”.

Povestea de dragoste dintre Merlin și Viviane, confirmată de un manuscris vechi de 700 de ani

Experții cred că fragmentele reprezintă unele dintre cele mai vechi exemple care confirmă povestea celor doi. Ele au fost lipite într-o copie din cadrul a patru volume ale operelor filosofului francez Jean Gerson și publicată între anii 1494-1502.

Documentele conțin un fragment din setul de texte în limba franceză veche din secolul al XIII-lea, cunoscut sub numele de „Vulgata” sau Ciclul „Lancelot-Grail”. Cercetătorii cred că aceste texte au fost folosite ca sursă pentru „Le Morte d’Arthur” al lui Sir Thomas Malory, pe care se bazează multe dintre relatările moderne ale legendei arthuriene.

Echipa de specialiști a folosit tehnici avansate de imagistică pentru a descoperi secțiuni deteriorate ale textului, care anterior erau invizibile cu ochiul liber, și a identificat, de asemenea, și tipul de cerneală folosită.

Fragmentele descoperite în manuscris au fost redactate în perioada 1250-1275

„Am reușit să datăm manuscrisul din care au fost preluate fragmentele în perioada 1250-1275 printr-o analiză paleografică (scrisul de mână)”, a declarat autoarea lucrării și cercetătoarea în literatură medievală Leah Tether de la Universitatea din Bristol. Ulterior, a explicat ea, o analiză lingvistică „l-a localizat în nordul, posibil nord-estul Franței”.

„Suite Vulgate du Merlin a fost scrisă în jurul anilor 1220-1225, astfel încât manuscrisul de la Bristol este la „distanță” de o generație de la autorul original al povestirii. De asemenea, am reușit să localizăm manuscrisul în Anglia încă din anii 1300-1350 datorită unei adnotări pe o margine – din nou, am reușit să datăm scrisul de mână și să îl identificăm ca fiind scris de un englez.

Cele mai multe manuscrise ale textului, despre care se știe că au existat în Anglia în Evul Mediu, au fost compuse după 1275. Așadar, acesta este un exemplu deosebit de timpuriu, atât al manuscriselor Suite Vulgate în general oriunde, dar mai ales al celor despre care se știe că au ajuns în Anglia din Franța în Evul Mediu”.

Secretele legăturii dintre tipul de cerneală folosit și materialul manuscrisului

Cheia studiului, a explicat profesorul Tether, a fost colaborarea cu chimistul Andy Beeby de la Universitatea Durham și echipa sa, care au dezvoltat un spectrometru mobil special conceput pentru studierea manuscriselor.

„Am capturat imagini ale secțiunilor deteriorate și, prin procesare digitală, am putut citi mai clar unele părți ale textului. Acest proces ne-a ajutat, de asemenea, să stabilim, deoarece textul părea întunecat la lumina infraroșie, că cei doi scribi au folosit de fapt o cerneală pe bază de carbon – fabricată din funingine și numită „negru de lampă” – și nu cerneala mai obișnuită, „cerneala cu gală de fier”.

Cerneala „iron-gall” era făcută din galeți (n.r. umflături pe stejar cauzate de substanțe chimice injectate în copac de larvele viespilor galbene) și, spre deosebire de lampblack, apărea de culoare deschisă atunci când era privită sub iluminare în infraroșu.

Motivul pentru care scribii alegeau acest tip de cerneală ar putea avea legătură cu materialele pentru fabricarea cernelii care erau disponibile în apropierea atelierului lor”, a explicat profesorul Tether.

Lupte mai aprige între personajele volumului Vulgata. Adversarul lui Arthur, rănit la coapse: „Semn de impotență”

După ce au reușit să transcrie Bristol Merlin în limba engleză, cercetătorii au identificat diverse diferențe subtile, dar semnificative, în această versiune a ciclului Vulgata în comparație cu versiuni mai moderne.

De exemplu, descrierile acțiunilor diferitelor personaje sunt pe alocuri mai detaliate în această versiune mai veche a poveștii, în special în ceea ce privește lupta.

Iar într-un fragment al textului, în care Merlin dă instrucțiuni cu privire la cine va conduce fiecare dintre cele patru divizii care alcătuiesc forțele lui Arthur, cei patru conducători aleși sunt diferiți de cei din versiunile ulterioare, mai bine cunoscute, ale narațiunii.

Alte diferențe sunt de natură minoră. De exemplu, în relatările moderne ale legendei, regele Claudas – adversarul lui Arthur care domnea peste o regiune din centrul Franței cunoscută sub numele de Terre Deserte, „Țara pustie” – este rănit la coapse.

„Rănile de la coapsă sunt adesea folosite ca metafore pentru impotență sau castrare”, a explicat echipa de specialiști, ceea ce permite o interpretare diferită a poveștii în astfel de versiuni față de cea din Bristol Merlin, în care natura exactă a rănii nu este descrisă.

Merlin s-a opus. Nu a vrut să întrețină relații intime cu Viviane

O altă discrepanță între cele două narațiuni apare sub forma întâlnirii lui Merlin cu vrăjitoarea Viviane – personajul cunoscut din multe interpretări ulterioare ale legendei arthuriene, cum ar fi cea a lui Malory, sub numele de „Doamna lacului”.

Spre deosebire de versiunile mai moderne ale poveștii, în care Viviane îl seduce pe Merlin și îl întemnițează într-un turn unde întrețin relații intime (n.r. înainte de a-l lăsa în cele din urmă într-un mormânt magic să moară lent), relatarea este oarecum atenuată.

Merlin rămâne cu Viviane timp de o săptămână, aparent îndrăgostindu-se de ea, dar se spune că s-a opus să se culce cu ea înainte de a se întoarce alături de Arthur.

„Un lucru pe care acest studiu l-a dezvăluit este valoarea incomensurabilă a colaborării interdisciplinare și trans-instituționale”, a adăugat profesorul Tether. În acest caz, a continuat el, colaborarea „a forjat un model holistic și cuprinzător pentru studierea fragmentelor de manuscrise medievale, care sperăm că va informa și încuraja viitoarele lucrări în domeniu.

Ne-a arătat, de asemenea, potențialul foarte mare al colecțiilor locale de manuscrise și cărți rare din Bristol – în special în Biblioteca Centrală, unde există mult mai multe fragmente de manuscrise neidentificate care așteaptă să fie descoperite”.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: