„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, dependența de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistență medico-psiho-socială specializată. În România, în prezent, serviciile de asistență medico-psiho-socială specializată răspund într-o măsură mică nevoilor persoanelor dependente de droguri și nevoilor de sănătate publică privind prevenirea transmiterii HIV/SIDA, hepatitelor virale B, C și TBC.”, arată cererea de reexaminare.

„În mod similar, la nivel internațional, soluțiile propuse de forurile internaționale din domeniu (Organizația Mondială a Sănătății, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate – UNODC sau Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA – UNAIDS) ca răspuns la problemele sociale și medicale generate de dependența de droguri se concentrează pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, cu precădere în comunitate, dat fiind faptul că măsurile care urmăresc pedepsirea persoanelor dependente de droguri au o eficiență socială redusă și costuri mari”, se mai arată în document.


Consumul de droguri aruncă în aer USR. Reacții care mai de care mai nervoase


„Date fiind aspectele menționate, apreciem că soluția legislativă instituită prin art. II pct. 2 din legea supusă reexaminării vine în contradicție atât cu Strategia Națională Antidrog 2013 – 2020, cât și cu soluțiile propuse de forurile internaționale din domeniu. Nu în ultimul rând, dat fiind faptul că potrivit art. 20 din Legea nr. 194/2011, infracțiunile prevăzute de această lege sunt de competența DIICOT, o astfel de intervenție legislativă ar putea avea implicații și asupra acestei instituții”, mai precizează cererea de reexaminare.

Reamintim că, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, parlamentarii au votat un proiect de lege inițiat de Uniunea Salvați România (USR), prin care s-au înăsprit pedepsele cu închisoarea aplicate pentru cultivarea, fabricarea, vânzarea, deținerea sau alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc.

Pedeapsa maximă care a fost votată de deputați este de zece ani de închisoare, în condițiile în care legea prezentă prevedea o pedeapsă de de maxim șapte ani. Dar, mai mult decât atât, legea inițiată de USR pedepsea cu închisoarea consumul, lucru care contravine bunelor practici la nivel internațional.

După scandalul provocat de această inițiativă, președintele USR Dan Barna a dat înapoi și a propus dezincriminarea penală a consumului de substanțe declarate dorguri prin lege.

Te-ar putea interesa și: