Pe 1 aprilie, Ministerul Apărării a publicat primul proiect de lege din pachetul privind securitatea națională. Acesta prevede modificări aduse la legea apărării naționale din 1994.
România schimbă legea apărării naționale din 1994
Prin noul proiect de lege, Ministerul Apărării (MApN) prevede ce instituții asigură apărarea națională. Totodată, proiectul prevede ce obligații au anumite companii și populația țării.
Iulian Badea, membru în Comisia pentru Apărare și Siguranța Națională, a comentat noile modificări. Acesta le consideră necesare pentru ca România să facă față noilor provocări de securitate:
„Alături de alți cinci colegi parlamentari din Comisia pentru Apărare și Siguranța Națională va trebui, la finalul câtorva săptămâni, să venim cu opinii, observații și propuneri care să îmbunătățească actuala lege a apărării care nu a mai fost actualizată de zeci de ani.
Noile modificări de act normativ vizează: măsuri suplimentare de protecție pentru cetățenii români din străinătate, iar mai curând accentul cade pe extragerea acestor comunități și nu imperativ pe alte tipuri de intervenții militare; extinderea activităţii Centrului Național de Comandă Militară – structură unica de comandă la nivelul țării aflat în subordinea CSAT; se va face distincția între forțele de protecție și forțele armate; posibilitatea militarizării operatorilor economici care au legătură indispensabilă cu resursele pentru apărare”, a declarat deputatul PSD, pentru FANATIK.
România ia măsuri de protejare a securităţii naţionale
A fost dispusă înființarea unui grup de lucru alcătuit din şase parlamentari din interiorul comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, care să studieze și să amendeze proiectele de lege cu incidența în domeniul apărării și al siguranței naționale.
Iulian Badea a spus că în acest moment nu există discuții pentru introducerea unui serviciu militar obligatoriu în România:
„Rezerva operațională este îmbătrânită și avem nevoie de un astfel de program coerent pentru pregatirea populației pe baza de voluntariat”, a subliniat el.
Rolul Centrului Național de Comandă Militară pe timp de pace și război
Centrul Naţional de Comandă Militară va fi transformat într-o structură unificată la nivelul întregii țări, în caz de război. Pe timp de pace, Centrul se va afla sub autoritatea șefului Statului Major al Apărării și îşi va asuma o activitate mai restrânsă.
Deputatul PSD a spus că „țările NATO își doresc o populație pregătită în fața noilor provocări de securitate”:
„Încă de la începutul războiul în Ucraina ne-am dorit creșterea profilului și rolului României în NATO și în Uniunea Europeană. Este un imperativ atât alinierea la directivele Uniunii Europene, cat și la spațiul politico-militar al alianței nord atlantice. Viața de zi cu zi a românilor nu va fi afectată. Cu toate ca scenariul unui război extins este posibil, aceasta ipoteza de lucru rămâne improbabilă în viitorul apropiat”, a mai spus viceliderul PSD.
Legea apărării naționale. Raportul CSAT pe 2023 subliniază că s-a deteriorat semnificativ climatul de securitate și stabilitate regional
Viceliderul PSD mai susţine şi alte două modificări legislative legate deArmata Română. Una dintre ele face referire la legea 257 şi posibilitatea doborârii mijloacelor aeriene străine care pătrund în spațiul aerian românesc:
„Zonele de risc trebuiesc acoperite cu efort militar. Cealaltă modificare se referă la adaptarea Legii 122 privind regimul armelor și munițiilor, dar şi Legea de organizare şi funcționare a MApN. Schimbările sunt necesare întrucât în afara stărilor excepționale nu se pot desfășura operațiuni militare de luptă. Armata nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie”, a mai explicat parlamentarul.