În dezbaterile legate de protocoalele existente între diferite instituţii şi Serviciile de Informaţii, SIE a anunţat că face parte din 6 protocoale alături de Ministerul Justiţiei.
"Serviciul de Informaţii Externe este, alături de MJ, parte în şase protocoale de colaborare, din care: cinci sunt iniţiate de instituţiile publice cu responsabilităţi în aplicarea: Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, Legii 45/1994 a apărării naţionale, Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (…) şi OG nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CASĂ OPSNAJ; unul este dedicat realizării unui obiectiv de investiţii (cimitir militar) la nivelul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională", afirmă SIE.
Serviciul de Informaţii Externe a ţinut să facă şi precizări legate de protocoalele anterioare în care au fost implicate alături de Ministerul Justiţiei.
"SIE a fost parte în patru protocoale de cooperare alături de Ministerul Justiţiei, din care: trei pe problematica combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate care şi-au încetat aplicabilitatea, în contextul în care la nivel naţional au fost elaborate strategii dedicate acestui domeniu şi în aplicarea cărora, prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, au fost înfiinţate şi funcţionează comitete/grupuri de lucru interinstituţionale; unul dedicat implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, cu aplicabilitate până la 31.12.2012"
Legat de protocoalele ce au un conţinut secret, CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) a afirmat că instituţia nu înaintează modalităţi concrete de colaborare către alte instituţii.
"Regulă generală a conduitei instituţionale - imprimată constant de către CSAT în realizarea prerogativelor sale constituţionale, respectiv de organizare şi coordonare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională - este de a stabili, în responsabilitatea instituţiilor din acest domeniu, direcţii de acţiune şi măsuri generale destinate prevenirii sau înlăturării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării, şi numai în limita competenţelor legale ce revin fiecărei instituţii publice din această sfera de activitate. Din această perspectiva şi în respectarea principiului constituţional al legalităţii, CSAT nu este abilitat să iniţieze sau să dispună altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare, inclusiv sub formă protocoalelor de colaborare sau altor forme detaliate de coordonare interinstituţională, precum cele la care faceţi referire, în realizarea acţiunilor din responsabilitatea acestora".
SRI a precizat că pe 8 martie a fost demarată retragerea celor 23 de ofiţeri SRI care activau în cadrul DGA, din ANAF, din 2013.
"Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională" a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, iar documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014. "Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere", scrie intr-un raport al SRI din 2014.
Cel mai dezbătut protocol al Serviciului Român de Informaţii (SRI) este cel încheiat cu Parchetul General, care a fost adus în discuţie de asociaţiile de magistraţi. În ultima perioadă s-a discutat despre echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.
"Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale", explica SRI.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că protocoalele vehiculate public dintre SRI şi diferite instituţii ale statului ar trebui făcute publice, desecretizate, chiar dacă ele au fost denunţate, ca "să ştim cum s-a desfăşurat această colaborare, activitate mixtă".
După decizia CCR, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor, însă surse din sistem susţin că Serviciul şi-a întrerupt colaborarea chiar şi în acest sens cu DNA, de câteva luni nefiind trimisă nicio informare procurorilor. Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.
Ulterior, au apărut informaţii referitoare la alte protocoale încheiate de SRI cu diverse instituţii. Directorul SRI Eduard Hellvig a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, inclusiv din domeniul justiţiei, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii, a precizat, pe 28 februariei, preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu.
Evenimentul Zilei a mai scris si despre "Protocolul general de cooperare". CITESTE MAI MULTE AICI