Procurorul general al României Augustin Lazăr a primit o lecție de drept din partea judecătorul Lucian Ioan Gherman de la Curtea de Apel Alba Iulia, unde Lazăr a depus o cerere de suspendare a revocării sale din funcție.
Procurorul General a susținut că cererea de suspendare a revocării din funcție poate fi făcută doar în localitatea în care își are domiciliul, anume Alba Iulia.
În sentința din 27 noiembrie 2018 Curtea de Apel Oradea a explicat că Lazăr a greșit instanța și că acțiunea sa este de competența Curții de Apel București, potrivit Luju.ro.
În solicitarea sa de suspendare a procedurii de revocare Procurorul General a sustinut ca vatamarea principala care rezulta din cuprinsul cererii este strans legata de functia pe care risca sa o piarda intr-un mod care-i afecteaza reputatia si demnitatea, dar este vorba de un contencios subiectiv declansat de reclamant, in primul rand in calitatea sa de persoana fizica. Acest lucru atrage aplicabilitatea dispozitiilor art.10 al. 3 teza 1 din Legea nr. 554/2004 care prevede:
„Reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau”, astfel competenta de solutionare ar apartine Curtii de Apel Alba Iulia. De asemenea, acelasi Augustin Lazar a mai sustinut ca Procurorul General este doar o functie, nu o autoritate publica.
„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce si reprezinta Ministerul Public si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este ordonator principal de credite, emite ordine cu caracter intern, toate acestea reprezentand competente specifice unei entitati de drept public. Raportul de evaluare a fost emis in legatura cu aceste competente specifice, respectiv in legatura cu exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale. Avand in vedere ca aceste competente sunt atasate functiei respective de conducere, orice conflict juridic in legatura cu modalitatea de realizare a lor implica participarea in proces a titularului functiei (de altfel in speta actiunea a fost formulata de reclamantul Augustin Lazar - procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie). Faptul ca aceste competente sunt exercitate de catre o persoana fizica nu inseamna ca exista un interes legitim al persoanei fizice distinct de cel al titularului functiei pentru ca, in lipsa functiei, exercitarea legitima a competentelor nu este posibila. Altfel spus, procurorul Augustin Lazar nu putea exercita atributii manageriale de genul celor supuse evaluarii ministrului justitiei si prezentate in raportul a carui executare se solicita a fi suspendata decat daca detinea functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de judecătorul Lucian Ioan Gherman.