Procurorul şef al DNA, Laura -Codruţa Kovesi a explicat pentru „Evenimentul zilei” de ce cere daune morale de 250.000 de euro postului Antena 3 şi jurnaliştilor şi analiştilor: Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mihai Gâdea, directorul postului Antena 3, analistul politic Radu Tudor, jurnaliştii Răzvan Savaliuc şi Bianca Nae.
„Orice persoană care face afirmaţii minicionase sau defăimătoare să-şi asume responsabilitatea pentru ce afirmă şi să suporte cosecinţele legale ale acestor fapte ilicite. Suma pe care o cer este de fapt o sancţiune pe care o va suporta personal orice peroană care face afirmaţii mincinoase sau denigratoare la adresa. Dacă voi câştiga, voi folosi banii în scopuri umanitare şi caritabile,” a declarat Laura- Codruţa Kovesi.
Cererea de chemare în judecată: "Afirmaţiile sunt total mincinoase"
„Aşadar, afirmaţii de genul: doamna Kovesi trebuie să răspundă dacă s-a ocupat de protecția personală a domnului Traian Băsescu și a familiei sale. (Mihai Gâdea); Dar Kovesi ar trebui ea să se aresteze, ori singură, ori să o ajute poate nevolnicii, ăia de la Parchetul General, pentru faptul că a mușamalizat acum dosarul ăsta timp de câteva zile bune (...) asta a făcut Kovesi. Kovesi a încercat să mătrășească dosarul ăsta, să-l închidă, să-l îngroape” (Ciuvică Mugur); Ce motive de întâlnire, pentru întâlniri din astea conspirative, există pentru procurorul şef al DNA să se întâlnească cu un judecător de la Înalta Curte? În parcare …(Bianca Nae) ….Niciun motiv. Asta-i întâlnire de mafioţi. Nu poţi să te întâlneşti, procuror general şef cu judecător de la Înalta Curte în parcare. Asta e întâlnire între golani, între mafioţi, eventual între nişte securişti care schimbă nişte informaţii, dar în niciun caz întâlnire între reprezentanţii cei mai înalţi ai justiţiei independente din România (Mugur Ciuvică), fiind total mincinoase sunt de natură să genereze prejudiciu ce justifică răspunderea patrimonială,” se arată în cererea de chemare în judecatăa procurorului-şef DNA.
"Mi s-a adus un prejudiciu"
„În fapt, întâlnirea prezentată drept „conspirativă” reprezintă una din deplasările procurorului şef al DNA, doamna Laura Codruţa Kovesi împreună cu fostul său consilier, domnul judecător Horia Valentin Şelaru, în loc public, spre sala de sport. (vom ataşa abonamentul de la sală).
- De altfel, prezentarea ca fiind conspirativă a unei întâlniri pe stradă dintre două persoane, indiferent că sunt sau nu sunt foşti colegi, prieteni sau nu, reprezintă o formă de abuz, incompatibil cu libertatea de exprimare, libertatea de informare.
- Aşadar, în mod evident mi s-a adus un prejudiciu prin includerea numelui meu şi raportarea la funcţia pe care o deţin într-un material ce viza dezbaterea cu privire la o cauză intens mediatizată .
Astfel, au fost preluate ulterior în cadrul Antena 3 şi la următoarele emisiuni ale acestui post de televiziune, situație care mi-a adus un prejudiciu absolut nejustificat și o gravă atingere a demnității personale și a imaginii publice,” se mai arată în cererea de chemare în judecată.
Potrivit documntului citat, informațiile astfel prezentate de emisiunea Sinteza Zilei , nu au o bază reală şi reiese cu certitudine faptul că au fost făcute doar cu scop defăimător.
- Daunele morale, aşa cum le denumeşte literatura de specialitate, sunt consecinţe de natură nepatrimonială cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalităţii sale fizice, psihice şi sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale daca fapta ilicita s-a produs în afara unui cadru contractual. Prejudiciile morale sunt, deci, cele care rezultă din vătămarea unui interes nepatrimonial.Ele sunt susceptibile de evaluare bănească.
- Pornind de la aceste consideraţii teoretice şi având în vedere că legislaţia nu stabileşte criterii legale pentru determinarea prejudiciului moral, doctrina şi jurisprudenţa au consacrat anumite criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite pe plan fizic şi moral, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost afectate situaţia familială, situaţie profesională sau cea socială.
- În consecință, repararea daunelor morale este şi trebuie să fie înţeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela ca, să ofere o anumită satisfacţie pentru suferinţele îndurate.
Încălcarea dispoziţiilor art. 8 din CEDO.
- Au fost încălcate drepturile prevăzute de art. 8 din CEDO, mai exact componenta ce cuprinde dreptul la intimitate şi dreptul la imagine.
- Raportarea la cadrul legal menționat evidențiază faptul că după emisiune au fost preluate şi în zilele următoare afirmaţiile neadevărate în cadrul emisiunilor aceluiaşi post, ceea ce a afectat atât în ceea ce priveşte viaţa personală cât şi în ceea ce priveşte viaţa profesională.