Lacul Belina trebuie să se întoarcă, anul viitor, la Apele Române. Minciuna din nota de fundamentare a HG care a detonat PSD

Lacul Belina trebuie să se întoarcă, anul viitor, la Apele Române. Minciuna din nota de fundamentare a HG care a detonat PSD

● Pe 17 decembrie 2018, se împlinesc cei 5 ani în care Consiliul Județean Teleorman trebuia să realizeze o investiție pe bani europeni

Comunicatul DNA prin care anunță că vicepremierul Sevil Shhaideh este cercetată penal și că se cere avizul Camerei Deputaților pentru anchetarea ministrului Rovana Plumb aduce în actualitate două hotărâri de Guvern din 2013, când era în funcție Cabinetul Victor Ponta. E vorba de actele prin care Lacul Belina și Brațul Pavel, din comuna teleormăneană Seaca, au trecut din administrarea Apelor Române în cea a Consiliului Județean Teleorman, condus în acea perioadă de Adrian Gâdea, actual secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, portofoliul lui Shhaideh. Gâdea este cercetat deja în acest dosar, în care a fost reținut, pe 13 iulie, administratorul celebrei firme teleormănene Teldrum.

Cele două hotărâri sunt HG 848/2013, adoptată la 6 noiembrie în acel an, și 943/2013, adoptată la 27 noiembrie. Înainte de a discuta despre ele, trebuie spus că Victor Ponta, audiat ca martor în această cauză, spune că dosarul este din 2014, probabil citând datele de pe citația sa, dar asta nu înseamnă că partea care privește adoptarea celor două decizii în Executiv este cercetată tot din acel an, putând fi vorba de o extindere a cercetărilor făcută chiar în această vară.

Cine trebuia să administreze Belina

Ne puteți urmări și pe Google News

Hotărârea din 6 noiembrie 2013 este, de fapt, un document pregătitor al transferului, prin care lacul și brațul de Dunăre sunt „scoase” din bazinul hidrografic al Dunării. Potrivit DNA, acest demers era necesar pentru că un proiect anterior de hotărâre fusese respins de miniștrii Robert Cazanciuc, de la Justiție, și Daniel Chițoiu, de la Finanțe. Ei susțineau că, atâta timp cât ele erau în bazinul hidrografic Dunăre, era nevoie de o lege și nu de o HG. Transferul de la Apele Române la CJ Teleorman s-a făcut pe 27 noiembrie 2013. Un articol din HG-ul citat de DNA atrage atenția: „În cazul nefinalizării investiţiei prevăzute la art. 1, în termen de 5 ani de la transmiterea părţilor de imobile conform prezentei hotărâri, acestea revin în domeniul public al statului şi în administrarea Administra ţiei Naţionale «Apele Române».”

Investiția din acte nu s-a făcut niciodată, așa că ne așteptăm ca la anul, pe 17 decembrie, când s-ar împlini 5 ani de la publicarea în Monitorul Oficial, Belina să revină în administrarea Apelor Române.

Complexul Dunărea-Belina-Seaca

Proiectul despre care se vorbește în HG este descris în Nota de Fundamentare a actului normativ, fiind vorba de un Complex finanțat cu bani europeni, bani care nu au mai fost ceruți niciodată. Iată extrasul din nota de fundamentare:

„Consiliul Judeţean Teleorman a depus la ADR Sud Muntenia, în cadrul pachetului de proiecte pentru etapa 2014-2020, cu finanţare din fonduri europene, fişa proiectului «Reabilitarea şi valorificarea cadrului natural al zonei Dunării-insula Belina-Braţul Pavel, comuna Seaca, judeţul Teleorman».

În cadrul proiectului sus menţionat, se va realiza un complex turistic, sportiv şi de agrement „Dunăre-BelinaSeaca”, care va cuprinde: ● tabără de vară pentru elevi ● tabără de creaţie pentru pictură şi sculptură ●complex sportiv pentru canotaj, volei, baschet, handbal, fotbal, pescuit sportiv, tenis ● complex turistic - hotel, căsuţe, bazine de înot, pensiuni ● pistă de biciclete Seaca-Turnu Măgurele ● port pentru ambarcaţiuni uşoare şi de croazieră ● aquaparc ● drumuri de acces şi infrastructură rutieră ● zonă de plajă.”

Actele necesare Teldrum au fost obținute în câteva ore

Cu doar o zi înainte ca Hotărârea de Guvern să ajungă pe masa executivului, la CJ se adopta o decizie de a accepta preluarea Lacului Belina. Extragem tot din nota de fundamentare: „Prin Hotărârea nr. 125 din 26.07.2013, Consiliul Judeţean Teleorman şi-a exprimat acordul pentru preluarea imobilelor menţionate mai sus, respectiv «Insula Belina» şi «Braţul Pavel».

Asupra acestei hotărâri s-a exercitat controlul de legalitate de către Instituţia Prefectului Judeţului Teleorman, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată şi nu au fost identificate elemente care să conducă la declanşarea procedurii prealabile de anulare şi nici nu a fost atacată la instanţa de contencios administrativ.

Imobilele cuprinse în anexa la prezentul act normativ nu fac obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată sau de restituire, depuse în temeiul actelor normativ cu caracter special privind fondul funciar, respectiv cele care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi nu fac obiectul unor litigii.

Este grevat de sarcini pentru contractul de închiriere nr.12/20.02.2012, încheiat între Administraţia Naţională «APELE ROMÂNE» - Administraţia Bazinală de Apă-Argeş- Vedea şi Marin Ilie, pentru terenul în suprafaţă de 124768 mp, situat pe braţul Pavel-zona amonte.”

Precedentul OUG 13.

Așa cum era de așteptat, imediat după apariția comunicatului DNA, s-a vorbit despre celebra anchetare a OUG 13/2017, anchetă oprită în urma unei decizii a Curții Constituționale. În acea hotărâre se spunea că: „În ceea ce priveşte Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcția Națională Anticorupție, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.”

Se aplică această hotărâre în cazul transferului administrării Lacului Belina de la Apele Române la CJ Teleorman? Juriștii au fost rezervați deocamdată.

FOTO: SorinGrindeanu a fost prima personalitate care s-a pozat cu un trofeu pe Lacul Belina, dar și primul martor pe care se pare că l-a folosit DNA pentru a-l transforma pe Dragnea într-un trofeu 

Chiriașul „Ilie” e o „firmă privată”?

Așa cum se vede, în Nota de Fundamentare apare un singur chiriaș, Marian Ilie. Potrivit DNA și a surselor presei din ultimii ani, chiriașul era însă firma Teldrum, cea atât de legată în dezvăluiri de numele lui Liviu Dragnea.În actele normative nu apare numele societății respective.

În comunicatul DNA de vineri se spune: „De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private. 

Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară «curate», în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială.”

Apare, însă, mai târziu, în contractele de închiriere și în cererile făcute către CJ pentru aprobarea concesionă- rii imobilelor.

Legat de audierile care urmează a fi făcute în acest dosar, e evident că procurorii îi vor chema sau i-au chemat deja pe Liviu Dragnea și pe fiul său, pe Rovana Plumb, Lucia Varga, Daniel Chițoiu, Liviu Voinea și Victor Ponta. De remarcat este faptul că Ministerul Justiției nu a avizat nici a doua formă a hotărârii de guvern, dar despre Robert Cazanciuc se știe deja că a fost audiat în acest dosar și că este martor.

De văzut dacă seria coincidențelor din acest dosar va merge până acolo încât Dragnea sau fiul său să fie audiați în jurul datei de 26 septembrie, marți, când președintele Camerei deputaților și cel al Senatului trebuie să meargă la Curtea Constituțională pentru a-și susține sesizarea legată de conflictul juridic dintre Parlament și Ministerul Public.

Adrian Gâdea FOTO: AGERPRES

2017 – anul anchetelor legate de Teldrum

Pe tot parcursul acestui an, au apărut informații despre ancheta care vizează firma Teldrum, dar și despre alte afaceri, conexe celei despre care se presupune că este a lui Liviu Dragnea. Au fost puse sub învinuire mai multe persoane, au fost operate și rețineri, dar nu și arestări, atât la firma Teldrum, cât și la ferma de porci Salcia, a fiului lui Liviu Dragnea. Până acum acuzele au fost de ordin economic, înșelăciune la achiziția unui utilaj, evaziune fiscală într-un circuit de mai multe societăți comerciale. În luna august, au fost știri despre percheziții efectuate la Teldrum, pentru a fi ridicate acte. Cea mai intersantă știre a fost cea a reținerii lui Liviu Dragne, administrator al mai multor firme despre care s-a spus că ar fi controlate de Liviu Dragnea sau de fiul său, Valentin Ștefan.

O învinuire interesantă a fost cea adusă lui Adrian Gâdea. Acum el este secretar de stat în ministerul condus de Shhaideh, dar a fost președintele CJ Teleorman, imediat după Dragnea. El este acuzat tocmai de contractele de închiriere încheiate pentru lac și braț. În ciuda afirmațiilor din nota de fundamentare a HG 943/2013, care spune că exista un singur contract, cu Marian Ilie, Gâdea a declarat, pe 20 iulie, în fața DNA: „Am depus documente din care reiese că ceea ce am făcut acolo nu este nimic ilegal. Am dus mai departe cele trei contracte de închiriere cu Apele Române, aveam obligaţia să ducem mai departe cele trei contracte în aceleaşi condiţii în care ele au fost încheiate cu Apele Române, întrucât ne-am subrogat în drepturi şi obligaţii. Contractele au fost încheiate în aceleaşi condiţii în care au fost închiriate de Apele Române, în urma unor proceduri de licitaţie”.