Tumorile intracraniene pot determina tulburări psihice, care, fiind binecunoscute, pot fi diagnosticate nu rareori chiar în serviciile de psihiatrie și îndrumate spre secțiile de neurochirurgie.

Tulburările psihice pot fi uneori doar simptome ale tumorilor cerebrale. În ciuda elementelor prezumtive, nu există o metodă clinică de excludere sau localizare a unei tumori cerebrale prin manifestările sale psihiatrice. Utilizarea scanării creierului cu tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică trebuie să fie frecventă în diagnosticul psihiatric. Medicamentele psihotrope au un impact mai mare asupra simptomelor psihiatrice de origine tumorală. 

 

 Obnubilarea, torpoarea, bradipsihia, crizele comițiale, stările de vis patologic sunt semne psihice care însoțesc hipertensiunea intracraniană din tumorile cerebrale.

 

Tumorile frontale - determină o stare de dispoziție crescută, de euforie („moria”), care amintește de sindromul maniacal.

 

Tumorile temporale - pot determina stări crepusculare, halucinații gustative, olfactive.

 

Tumorile parietale - sunt însoțite de tulburări senzitive, apraxie. Tumorile occipitale dau agnozii, halucinoze vizuale. Tumorile bazei creierului dau mutism akinetic, confuzie mentală, sindrom Korsakov.

 

 Criteriul localizării anatomice a procesului neoformativ cerebral, cu simptomatologie clinică, este determinat în special de particularitățile funcționale neurofiziologice a zonei cerebrale respective. Valoarea acestui criteriu este mai mare, putând furniza și indici clinici de localizare cerebrală, mai ales când tulburările psihice sunt asociate cu anumite semne neurologice particulare.

 

În continuare, se prezintă sintetic tulburările psihice sistematizate după criteriul topografic cerebral: 

 

 Tumori diencefalice - tulburările psihice cele mai caracteristice sunt reprezentate de sindromul confuzional, alteori prin hipersomnie. În acest caz, dacă se reușește trezirea bolnavului, el este dezorientat temporo-spațial. În acest cadru apare și mutismul akinetic sau, mai rar, halucinoză pedunculară, respectiv manifestări halucinatorii, asupra cărora bolnavul păstrează o atitudine critică corectă; dar halucinoza se poate asocia și cu obnubilarea conștiinței, rezultând un tablou clinic asemănător onirismului. 

 

 Tumori de lob frontal - tulburări afective, euforie și exaltări afective, în contrast cu starea fizică proastă a bolnavului; memoria, respectiv manifestări puerile, farse, persiflări, pe un fond general euforic; fenomene de iritabilitate; fenomene depresive, mai rare. Tulburări de activitate, ca inerție, apatie, absența spontaneității mișcărilor active; tulburări intelectuale de la amnezie de fixare până la dezorientare temporo-spațială, sindrom Korsakov, fatigabilitate intelectuală, diminuarea capacităților de sinteză a gândirii, care, în forma cea mai exprimată se definește ca sindrom demențial. Aproximativ 70 % din tumorile frontale, în faza de stare, sunt asociate cu tulburări psihice.

 

 Tumori de lob occipital - halucinații vizuale, metamor-fopsii, tulburări mnestice de fixare, amnezie continuă, cu pierderea memoriei topografice. 

 

 Tumori de lob parietal - tulburări permanente în sfera intelectuală, de tip dismnezic, capacitate de concentrare intelectuală deficitară, tulburări de schemă corporală (asomatognozie), halucinații kinestezice, autotopoagnozie.

 

   Tumori talamice - se pot prezenta cu o simptomatologie psihică unică, în lipsa semnelor de hipertensiune intracraniană sau, din contră, se pot manifesta printr-un sindrom demențial. 

 

 Tumori de lob temporal - tulburări psihice permanente (iritabilitate, cenestopatii, modificări ale caracterului, care anterior era echilibrat; afazie în localizările din lobul temporal stâng).

 

 Tratamentul chirurgical constituie baza diagnosticului și tratamentului tumorilor cerebrale primare. Scopurile tratamentului chirurgical sunt: stabilirea diagnosticului, excizia sau reducerea volumului tumoral și a efectului de masă, vindecarea bolii. Excizia chirurgicală completă este factorul prognostic cel mai important. Clasificarea histologică corectă a tumorii este importantă pentru planificarea terapiei ulterioare și în determinarea prognosticului.

 

 Caracteristicile prognostice includ următoarele:

 

 – rezecabilitatea tumorii, localizarea tumorii, vârsta pacientului și histologia tumorală sunt determinanții primari de supraviețuire.

 

 – fără radioterapie, speranța medie de viață a unui pacient cu metastaze cerebrale este de o lună. Radioterapia poate extinde supraviețuirea la 4-6 luni.

 

 – Pacienți cu convulsii secundare unei tumori cerebrale, în general, prezintă o deteriorare neurologică evidentă în  decurs de 6 luni.

 

 – Majoritatea pacienților cu metastaze cerebrale mor prin progresia tumorii primare, mai degrabă decât de la leziunile cerebrale secundare.

 

 Într-un studiu pe 69 de copii supraviețuitori cu tumori cerebrale, pacienții au arătat deficite în funcția executivă, de memorie și atenție. Radioterapia întregului creier, mărimea tumorii, vârsta mică la diagnostic și sexul masculin au fost factorii de risc pentru sechelele cognitive tardive. Supraviețuitorii adulți după tumori cerebrale în copilărie au un risc crescut de boli psihice, incluzând depresie, anxietate, ideație suicidară, schizofrenie și psihoze conexe, precum și probleme de comportament.

 

 Guy Pelletier de la Departamentul de Oncologie al Universității Calgary, Canada, afirma într-un studiu publicat în Journal of Neuro-Oncology că problemele neuropsihiatrice și modul în care interacționează cu impactul asupra calității vieții (QOL) la pacienții cu tumori cerebrale sunt în general greșit înțelese. Obiectivele acestui studiu au fost:

 

1. documentarea prevalenței depresiei, oboselii, stresului emoțional și a problemelor existențiale într-o lot de pacienți cu tumori cerebrale;

 2. pentru a examina interconectarea acestor probleme;

 3. relația cu variabilele legate de boală și QOL.

 

Datele pentru 60 de participanți (29 femei, 31 bărbați) care au completat chestionare validate au fost păstrate pentru analiză. Rezultatele au arătat că a existat o mare povară a simptomelor depresive, măsurată prin inventarul Beck Depression Inventory ÎI (scor mediu 11,1, SD 7,4), cu 38% din scorurile probelor în intervalul cu depresie clinică manifestă. Scorul general QOL pentru aceast lot a fost similar cu un eșantion de referintă al pacienților cu tumori cerebrale. Scorurile privind subscala existențială a chestionarului Mcgill Quality of Life au fost comparabile cu cele ale unui eșantion de referință al pacienților cu cancer care beneficiază de îngrijire continuă (scor mediu 7,2, SD 1,7).

 

50% din subiecți ar putea fi clasificați ca luptând cu probleme existențiale. Deși scorurile care reflectă depresia, oboseală, suferința emoțională și problemele existențiale au fost interdependente, prezența simptomelor depresive a fost singurul predictor independent cel mai important al QOL în această grupă de pacienți cu tumori cerebrale.

 

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. După o experiență de peste 10 ani la Institutul de Psihiatrie Socola Iași, acum își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați. Este medic primar psihiatru, conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. De asemenea, colaborează cu Clinica Medlife din Galați și cu clinica Helicomed din Iași.