Pe 14 iunie 2016, fostul ministru al Justiției a vorbit cu președintele CEDO. Câteva zile mai târziu, dorea să supună dezbaterii publice un proiect de grațiere colectivă. În noiembrie a retractat totul
Discuțiile despre grațiere și amnistie au încins spiritele în spațiul public, dar și între politicieni. Mulți dintre aceștia au avut discursuri contradictorii susținând proiectele și apoi s-au sucit la scurt timp. Interesant este că termenul „grațiere” apare în discursurile politicienilor după vizite făcute la CEDO. Printre cei care au declarat la început că susțin proiectul grațierii s-a numărat și fostul ministru al Justiției, Raluca Prună.
România a fost condamnată de curtea de la Strasbourg în nenumărate rânduri cu plata unor despăgubiri uriașe pentru condițiile din închisoare. Mai mult, după unii, țara riscă să plătească cel puțin 80 de milioane de euro pe an din cauza condițiilor din închisoari. Pe de altă parte, Ministerul Justiției va organiza, în cursul zilei de luni, 30 ianuarie, o dezbatere publică între orele 10 -12, pro și contra proiectului privind grațierea. Discuția, însă, nu e deloc nouă.
O posibilă soluție
Anul trecut, în 4 iulie, fostul ministru Raluca Prună susținea pe toate posturile de televiziune că graţierea este o „posibilă soluţie pentru ca România să evite o decizie pilot CEDO” și că va lansa o dezbatere referitoare la graţiere, ca posibilă soluţie la rezolvarea problemei supraaglomerării penitenciarelor: „Trebuie să existe şi o analiză în România să vedem, graţiem?”
„Nu există proiect, vom lansa o dezbatere”
„Când spun asta nu vreau să anunţ o decizie, nu vreau să spun că nu va există o graţiere”, a spus ministrul. Întrebată de jurnaliști dacă poate oferi detalii despre acest proiect, Raluca Prună a declarat: „Nu există un proiect. Vom lansa o dezbatere publică referitoare la opțiuni pentru reducerea supraaglomerării din penitenciare și evitarea unei decizii pilot CEDO. Graţierea ar trebui să fie acceptată de societate. Un proiect de lege cu opţiunea/ combinaţiile de opţiuni va fi depus la Parlament în a două jumătate a lunii septembrie”, spunea atunci Raluca Prună. La doar câteva luni, aceasta declara, în noiembrie 2016, ca răspuns la afirmațiile reprezentanților Sindicatului din Administrația Penitenciarelor, că în mandatul său nu va propune o lege a grațierii. „Cred că nu am fost un ministru deloc timid în a spune că niciodată în mandatul meu nu o să propun o lege a grațierii, pentru că o lege a grațierii, care a mai fost propusă, nu ar fi ceva nou nici măcar în România, nu adresează cauza. Deci, dacă noi grațiem mâine pe toată lumea, să spunem că avem o vocație umanistă teribilă și spunem că mâine toată lumea iese din penitenciar, penitenciarele rămân în aceleași condiții de precaritate”, declara cu nonșalanță fostul demnitar.
Întâlnire cu scântei
Înainte de prima declarație, cea din iulie, ministrul era imediat după o întâlnire cu președintele CEDO, Guido Raimondi, și cu judecătoarea CEDO Iulia Moțoc. Până în noiembrie, Prună fusese puternic atacată pentru declarația în care apăruse cuvântul „grațiere”. Întâlnirea a avut loc pe 14 iunie 2016, potrivit site-ului official CEDO.
A plecat cu un gând și s-a întors cu altul
Președintele Kalus Iohannis susținea sus și tare că nu se pune problema grațierii. La doar câteva zile, în 25 ianuarie, Iohannis face o vizită la Strasbourg. La ieșire, după întâlnirea cu judecătorii CEDO, acesta declara că nu exlude grațierea ca măsură necesară, dar cu condiția să fie pentru cei din închisori, nu pentru „cei care stau în Parlament și așteaptă grațierea’’.