Disidentul român fusese condamnat la ani grei de închisoare pentru „pactizare cu forţele contrarevoluţionare din Polonia” şi „propagandă împotriva orînduirii socialiste”. În anul 2014 Iulius Filip a fost decorat cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone.
Două documente ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) publicate de Lumea Justiției arată cum procurorul Augustin Lazăr l-a ținut în pușcărie pe disidentul anticomunist Iulius Filip, deși acesta îndeplinise fracția din pedeapsă care îi permitea apoi să fie eliberat condiționat.
Disidentul executase peste 1.300 de zile de închisoare din pedeapsa la care fusese condamnat în decembrie 1981, atunci când a ajuns în fața unei comisii de eliberarea condiționată de la Penitenciarul Aiud.
Prima înfățișare în fața comisiei
Primul document, pe care îl prezentăm în facsimul, poartă data de 9 iulie 1985. Comisia de eliberări condiționate era prezidată de procurorul Augustin Lazăr și era formată din lt. colonel Vasile Rus (comandant al Penitenciarului Aiud), lt. major Petru Silaghi (locțiitor pentru pază și regim al închisorii), pmc. Gheorghe Liga (șeful compartimentului prestări servicii din penitenciar), cpt. Cornel Burz (educator al locului de detenție) și pmc. Ioan Emanoil (șeful evidenței condamnaților din Penitenciarul Aiud).
Comisia, în fruntea căreia se afla Augustin Lazăr, a decis că disidentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, astfel că nu poate fi eliberat condiționat. „Starea de fapt: În ultima perioadă a purtat discuții dușmănoase la adresa RSR și a redactat mai multe materiale, scrisori și memorii cu conținut dușmănos pe care le-a difuzat, atât cunoscuților cât și unor organe oficiale. (...) A fost pedepsit de 5 ori cu izolare, totalizînd 42 de zile de izolare, pentru abateri ca: injurii la adresa organelor de partid și de stat, nerespectarea regulilor de ordine interioară, atitudine necuviincioasă fața de cadre, încălcarea regulilor cu privire la scrierea corespondențelor. Pentru comportarea necorespunzătoare pe care a avut-o, conducerea DGP a aprobat ca deținutul să execute 12 luni din pedeapsă în regim restrictiv. (…) Nu a dat dovezi temeinice de îndreptare”, scrie în procesul-verbal semnat de Augustin Lazăr.
Refuzat a doua oară
După exact un an de detenție, pe data de 8 iulie 1986, deținutul Iulius Filip – care ajunsese la 1669 de zile executate – a formulat o nouă cerere de eliberare condiționată. Din nou, comisia prezidată de procurorul Augustin Lazăr i-a respins cererea. Au fost invocate aceleași motive ca în 1985, mai precis că Iulius Filip nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și a continuat acțiunile împotriva regimului comunist și a Republicii Socialiste România. „Deținutul Filip Iulius nu poate fi liberat condiționat, se amână la termen, respectiv 13.04.1987, pentru că timpul executat nu prezintă garanția unei depline reeducări”, scrie în documentul comisiei prezidate de Augustin Lazăr. Astfel, din cauza refuzurilor repetate ale Comisiei lui Lazăr, disidentul anticomunist Iulius Filip a efectuat în totalitate pedeapsa.
Băgat în pușcărie de comuniști, decorat ca un erou de Republica Polonia
În noiembrie 2014, clujeanul Iulius Filip a primit Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone. Decorația i-a fost înmânată de ambasadorul Republicii Polone în România, E.S. Marek Szczygieł, fiind acordată de către Preşedintele Republicii Polone Bronisław Komorowski pentru contribuţia şi devotamentul său în sprijinirea schimbărilor democratice din Polonia.
Iulius Filip este un dizident anticomunist și fost deținut politic român. Primul act public de disidență manifestată de maistrul militar Iulius Filip s-a petrecut atunci când s-a declarat de partea minerilor participanți la Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Măsura luată a fost interdicția de a mai lucra cu armament.
În 1981, Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet, adresat lui Nicolae Ceaușescu, intitulat „Vis și speranță” care se încheia cu versurile: „Laude, minciuni și vorbe, cu ele mereu neați dus/ Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfârșit și-apus!”.
A fost arestat în 3-5 martie 1981 și anchetat, iar în 15 martie 1981, ministrul Apărării de atunci, Constantin Olteanu, l-a trecut în rezervă „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”.
Securitatea i-a oferit un post de maistru la o instituție civilă, cu condiția să devină informator. Deoarece a refuzat, nu i s-a oferit nici un loc de muncă. Pentru a-și întreține familia, a fost nevoit să facă munci necalificate.
După 3 luni a reușit să se angajeze la atelierele de reparații ale CFR, la uzina „16 Februarie” din Cluj ca simplu muncitor, fără să i se recunoască nici o calificare.
În 1981, Iulius Filip a trimis în Polonia o scrisoare de sprijin către Congresul sindicatului Solidaritatea cu mesajul „Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din țările socialiste”, semnând „muncitorul român Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea care a fost citită în plenul congresului la 28 septembrie 1981. Ulterior, scrisoarea a fost difuzată de marile agenții de presă.
Drept urmare, Securitatea a inițiat o anchetă în urma căreia a fost acuzat de „pactizare cu forțele contrarevoluționare din Polonia”.
După ce scrisoarea a fost difuzată și de postul Radio Europa Liberă, ajungând să fie cunoscută de populația României, Iulius Filip a fost deferit tribunalului militar din Cluj și apoi celui din București, pentru că ar fi comis infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste. A fost condamnat la pedeapsă privativă de libertate de cinci ani și patru luni, pedeapsă pe care a executat-o în închisorile din Cluj, București, Jilava și Aiud.
Ce a scris Augustin Lazăr în CV
● Surse judiciare au declarat pentru EVZ că înainte de 1989, în județul Alba, exista un singur procuror cu numele Augustin Lazăr, iar acesta este actualul procuror general al României.
● Potrivit CV-ului procurorului general Augustin Lazăr, publicat pe pagina Ministerului Public, în perioada 1 martie 1982 – 1990 acesta era „procuror stagiar/procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia”.
● Între 1977 – 1981, Augustin Lazăr a studiat dreptul la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj –Napoca. Imediat după ce și-a luat licența în drept, în perioada 1981 - februarie 1982, Augustin Lazăr a lucrat ca avocat stagiar în Baroul Alba.