Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție a făcut publice acuzațiile din cel de-al doilea dosar al Laurei Codruța Kovesi.
„Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub urmărire penală pe motiv că ar fi coordonat un grup infracțional organizat inițiat de procurorii Mircea Negulescu și Lucian Onea de la DNA Ploiești”, scriu jurnaliștii de la luju.ro.
Jurnaliștii de la luju mai scriu că o altă acuzație la adresa lui Kovesi o reprezintă permiterea dublării martorilor în dosarele DNA, adică folosirea aceluiași martor în dosar cu identitate reală și identitate protejată.
„Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este abilitat sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:
Ne puteți urmări și pe Google News
Procurorii din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de un fost procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, sub aspectul savarsirii infractiunilor de constituire de grup infractional organizat in modalitatea coordonarii, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal si complicitate la represiune nedreapta sub forma participatiei improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, in ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infractiuni — 5 persoane vatamate).
La data de 7 martie 2019 a fost adusa la cunostinta suspectului efectuarea in continuare a urmaririi penale.
Faptele cercetate constau in aceea ca, pe durata exercitarii mandatului de procuror sef la Directia Nationala Anticoruptie, in perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfasurata, prin ordine si dispozitii date, grupul infractional initiat de doi procurori si un ofiter de politie judiciara, la care au aderat alti trei procurori si un alt ofiter de politie judiciara, iar acestia ar fi actionat, in mod coordonat, in scopul comiterii infractiunilor de cercetare abuziva, represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, inducerea in eroare a organelor judiciare, fals intelectual si uz de fals.
Ordinele si dispozitiile avute in vedere constau intr-o circulara prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmaririi penale a aceleiasi persoane, atat in calitate de martor cu identitate protejata, cat si in aceea de martor cu identitate reala, precum si intr-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare in administrarea probelor audio/video la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie, ordin prin care ar fi fost incalcate dispozitiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedura penala, intrucat s-a dispus transmiterea catre instantele de judecata numai a suporturilor care contin convorbirile relevante in cauza.
Totodata, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozitiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instantei prin ignorarea referatelor procurorilor cu functii de conducere din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie — Structura Centrala, l-ar fi determinat pe un procuror sef sectie sa confirme, fara vinovatie, un rechizitoriu nelegal si netemeinic si sa dispuna, astfel, trimiterea in judecata a cinci persoane, despre care un numar de patru procurori au precizat in scris ca nu se impune trimiterea in judecata.
Precizam ca efectuarea in continuare a urmaririi penale reprezinta o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate in nicio situatie sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”, se arată în comunicatul SIIJ.
Recomandările noastre
