Kovesi şi chiriaşii, puşi la zid de ONG-uri

Tensiuni cu doar două zile înainte ca Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe dacă o acţiune de revendicare, întemeiată pe dreptul comun, mai este posibilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

Într-un comunicat de presă, Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ) susţine că România riscă să piardă la CEDO multe procese, dacă judecătorii ar accepta punctul de vedere al procurorului general şi ar declara imposibil de judecat un proces prin care foştii proprietari revendică un imobil ce a fost deja repartizat chiriaşilor de autorităţile locale în baza Legii nr. 10/2001.

De asemenea, CRJ cere magistraţilor transparenţă în soluţionarea recursului în interesul legii promovat de procurorul general. „Solicităm Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să aducă la cunoştinţa opiniei publice felul în care a votat fiecare membru al acestei instanţe“.

Cât priveşte latura juridică a problemei, semnatarii comunicatului afirmă că, în cazul declarării inadmisibile a acţiunii de revendicare, s-ar ajunge la blocarea acţiunilor foştilor proprietari şi la posibilitatea vânzării la preţul pieţei a unor imobile cumpărate la preţuri derizorii. Cu alte cuvinte, susţin membrii Centrului, premisele celor două texte de lege invocate de către procurorul general (articolele 480 şi 481 din Codul Civil, respectiv Legea nr. 10/2001) sunt complet diferite: în primul caz se face referire la un drept de proprietate care nu a ieşit niciodată din patrimoniul proprietarului, în timp ce, în cealaltă situaţie, se invocă reconstituirea unui drept de proprietate cu efecte pentru viitor.