Apreciată de români pentru lupta pe care o duce împotriva corupţiei, însă cotestată de oamenii din interiorul Justiţiei şi cei din politică pentru modul în care conduce DNA-ul, Laura Codruţa Kovesi primeşte o lovitură de imagine după ce procuroarea Florentina Mirică, una dintre persoanele susţinute de şefa DNA, a confirmat modul în care se instrumentează dosarele.
La trei ani de la declanşarea dosarului în care judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican (Curtea de Apel Oradea) şi Raluca Beatrix Cuc împreună cu Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor au fost acuzaţi pentru fapte de corupţie, cazul a fost clasat chiar de către DNA, informează luju.ro.
Trebuie reamintit că dosarul a fost trimis în instanţă de DNA-Oradea în iulie 2014 pentru pretinse infracţiuni de trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului abuz în serviciu şi fals, dar s-a întors la parchetul anticorupţie după ce, în noiembrie 2015, Curtea de Apel Cluj a decis restituirea cauzei la DNA, hotărîre ce a fost confirmată în februarie 2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ulterior, dosarul a fost preluat, în iunie 2016, la structura centrală a parchetului anticorupţie, ca urmare a unei solicitări făcute în acest sens de unii inculpaţi. De atunci, dosarul a stat la DNA pînă în aprilie 2017, cînd a fost închis.
Iar de acest lucru s-a ocupat procuroarea Florentina Mirică. Prin ordonanţa din 6 aprilie 2017, din dosarul nr. 331/P/2016, Florentina Mirică – şefa Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie – recunoaşte că acuzaţiile împotriva Floricăi Roman se bazează exclusiv pe declaraţii, neexistînd nicio probă împotriva acesteia. Mirica a constatat că în cauză nu a fost atins standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil, deci acuzarea nu a putut răsturna prezumţia de nevinovaţie, mai constată Luju.ro.
În ceea ce le priveşte pe judecătoarele Denisa Vidican şi Raluca Beatrix Cuc, Mirica a stabilit că nu a fost identificată nicio încălcare a legii. În condiţiile în care cele două au fost trimise în judecată pentru o hotărîre judecătorească, Mirică aminteşte că modalitatea de interpretare a probatoriului şi cea de aplicare a normelor legale de către judecători nu pot face obiectul unei analize în cadrul urmăririi penale a unei infracţiuni care priveşte îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în lipsa unor minime indicii cu privire la afectarea imparţialităţii magistratului. De asemenea, aceeaşi Mirică explică şi faptul că exprimarea opiniei juridice cu prilejul hotărîrii judecătoreşti într-o cauză penală materializează exerciţiul normal al funcţiei de judecător în conformitate cu principiul inamovibilităţii, soluţia dispusă fiind susceptibilă de cenzurare numai în modalităţile prevăzute de lege, respectiv prin exercitarea căilor de atac.
Fragmente din ordonanţa de clasare a dosarului de către procuroarea DNA Florentina Mirică
„Situatia de fapt expusa mai sus, in ceea ce priveste infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta, a reiesit din declaratiile martorilor denuntatori Bodin-Puia Ovidiu-Teodor si Bodin-Puia Marina, coroborate cu declaratia inculpatului Jurca Gheorghe (redactata ulterior), dar si cu procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate in mediul ambiental de denuntatori cu inculpatul ultim mentionat, cu inculpata Mihoc (fosta Petrulea) Mariana-Dorina, cu partea civila Roman Florina-Nicoleta si cu condamnatul Bodin Viorel-Danut. Declaratiile martorilor Bodin Viorel-Danut si Muntean Crina-Elena au relevat imprejurari de fapt care dovedesc numai faptul ca este posibil ca judecatorul Roman Florca sa fi avut cunostinta si chiar sa isi fi exprimat opinia cu privire la situatia juridica a condamnatului in cauza, insa aceste depozitii nu atesta nicio imprejurare care sa evidentieze esenta infractiunii de trafic de influenta, respectiv pretinderea, acceptarea promisiunii ori primirea de foloase materiale.
(...)
In cauza a fost audiat, in calitate de martor, si condamnatul Bodin Viorel-Danut, care a asistat la discutiile dintre Jurca Gheorghe si judecatorul Roman Florica, la locuinta celei ultim mentionate, insa acesta nu a confirmat pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de foloase materiale de catre magistratul in cauza. In cadrul unor convorbiri ambientale, interceptate si inregistrate in cauza, Bodin Viorel-Danut a relatat ca, potrivit informatiilor primite de la Jurca Gheorghe, pentru eliberarea sa din penitenciar s-ar fi dat si suma de 5.000 euro, iar obtinerea hotararii judecatoresti favorabile s-ar fi realizat cu ajutorul judecatorului Roman Florica, fara a preciza cine sau cui ar fi dat aceasta suma de bani.
In consecinta, constatam ca infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta, respectiv oferirea/darea/promisiunea de foloase materiale de catre Jurca Gheorghe, judecatorului Roman Florica, in schimbul prevalarii de influenta asupra judecatorilor de la Tribunalul Bihor, precum si infractiunea de favorizarea faptuitorului sunt atestate numai prin depozitiile cumparatorului de influenta, celelalte probe fiind derivate din marturisirea autorului infractiunii de cumparare de influenta. Astfel, depozitiile martorilor si procesele-verbale de redare a convorbirilor purtate in mediul ambiental dovedesc numai marturisirea inculpatului Jurca Gheorghe, cu privire la coniventa infractionala pe care aceasta ar fi realizat-o cu judecatorul Roman Florica.
Fata de probatoriul compus exclusiv din marturisirea inculpatului Jurca Gheorghe si dovezi derivate din aceasta (inculpatul a relatat fapta comisa in fata unor martori care au dat depozitii in cauza, o parte din convorbirile ambientale fiind si inregistrate), constatam ca in cauza nu este atins standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil. Principiul in dubio pro reo este un corolar al prezumtiei de nevinovatie, potrivit caruia, in cazul in care acuzarea nu reuseste sa rastoarne depin aceasta prezumtie, faptul va fi interpretat ca o proba in favoarea nevinovatiei inculpatului. Potrivit practicii judiciare, chiar daca inculpatul marturiseste savarsirea faptei, vinovatia nu poate fi stabilita daca pe parcursul procesului penal prezumtia de nevinovatie nu a fost rasturnata, intrucat indoiala profita inculpatului, iar recunoasterea nu are valoare probatorie absoluta.
Avand in vedere ca probatoriul administrat nu a dovedit existenta faptelor in materialitatea lor, urmeaza a se dispune clasarea cauzei fata de inculpatul Jurca Gheorghe, sub aspectul savarsirii infractiunii de cumparare de influenta, prev. de art. 292 alin. (1) din Copdul penal rap. la art. 6 Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 din Codul penal.
Pentru identitate de motive – singura proba in acuzare este declaratia inculpatului Jurca Gheorghe si dovezi derivate din relatarile aceluiasi inculpat – urmeaza a se dispune clasarea cauzei si fata de inculpata Roman Florica, pentru complicitate la savarisrea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (3 acte materiale) si sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului si trafic de influenta.
(...)
Desi in cursul urmaririi penale din prezenta cauza s-a dovedit ca inscrisurile folosite pentru dovedirea contestatiilor in anulare formulate de Bodin Viorel-Danut si Roman Florina-Nicoleta (...) au fost false, probatoriul administrat nu a fost apt sa evidentieze ca aceste imprejurari au fost cunoscute de catre judecatorii Cuc Raluca-Beatrix si Vidican Denisa-Daniela, care au pronuntat, cu majoritate, decizia penala de admitere a contestatiilor in anulare.
Imposibilitatea administrarii probatoriului cu privire la faptul ca judecatorii in cauza au cunoscut sau nu au cunoscut caracterul fals al inscrisurilor depuse ca mijloace de proba la dosarul cauzei, nu poate fi suplinita printr-o alegatie, in sensul stabilirii vinovatiei numai prin prisma rationamentului rezonabil pe care se presupune ca il desfasoara orice judecator.
In conditiile in care judecatorii Cuc Raluca-Beatrix si Vidican Denisa-Daniela au motivat in fapt si in drept existenta cazurilor de contestatie in anulare, prevazute de art. 386 lit. b) si lit. c) din Codul de procedura penala 1968, in baza inscrisurilor depuse la dosarul cauzei si avand in vedere ca nu exista nicio proba ca magistratii antementionanti au acceptat posibilitatea existentei caracterului fals al acestor mijloace de proba, se constata ca hotararea judecatoreasca care, pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale din prezenta cauza, s-a dovedit a fi data cu incalcarea legii (nu a existat o cauza de incetare a procesului penal anterioara hotararii judecatoresti definitive, aflata la dosarul cauzei cu privire la care sa nu se fi pronuntat instanta si, respectiv, nicio imposibilitate de prezentare la termenul la care s-a judecat cauza), nu a fost pronuntata cu vinovatia prevazuta de lege pentru a realiza tipicitatea infractiunii de abuz in serviciu, respectiv intentia de a incalca normele de drept material sau procesual.
In concluzie, din actele si lucrarile dosarului a rezultat ca in cauza, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, sunt aplicabile prev. art. 315 alin (1) lit. b) rap. la art. 16 alin (1) lit. b) din Codul de procedura penala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala, urmand a se dispune clasarea cauzei fata de inculpatele Cuc Raluca-Beatrix si Vidican Denisa-Daniela. Indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu de catre judecatorii Cuc Raluca-Beatrix si Vidican Denisa-Daniela, investiti cu judecarea contestatiei la anunlare formulate de Bodin Viorel-Danut si Roman Florina-Nicoleta nu intruneste trasatura tipicitatii infractiunii sesizate, din perspectiva stabilirii vinovatiei. Astfel, nu s-a identificat nicio incalcare a legii, sub aspect procedural, iar din punctul de vedere al interpretarii dreptului material, retinem ca modalitatea de interpretare a probatoriului si de aplicare a normelor legale de catre judecatori nu poate face obiectul unei analize in cadrul urmaririi penale a unei infractiuni care priveste indeplinirea atributiilor de serviciu, in lipsa unor minime indicii cu privire la afectarea impartialitatii magistratului. Exprimarea opiniei juridice cu prilejul hotararii judecatoresti intr-o cauza penala materializeaza exercitiul normal al functiei de judecator, in conformitate cu principiul inamovibilitatii, solutia dispusa fiind susceptibila de cenzurare numai in modalitatile prevazute de lege, respectiv prin exercitarea cailor de atac”.