Într-un interviu din 2007, fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că procurorii au urmat câteva cursuri de specializare pentru diferite teme. În cadrul aceluiași interviu, Kovesi spunea că ar trebui ca judecătorii să aibă o anumită specializare, așa cum se întâmplă și în cazul procurorilor. Această declarație devine interesantă în contextul în care avocații lui Liviu Dragnea au depus cereri la ÎCCJ prin care demonstrează că decizia de la fond a fost pronunțată de un complet nelegal, nespecializat pe probleme de corupție.

Potrivit revistei QMagazine, completurile constituite în ultimii ani și care s-au ocupat de dosarele de corupție sunt nelegale. Acestea nu au respectat normele potrivit cărora acele cazuri trebuiau judecate de magistrați cu anume specializări. Acest lucru nu s-a întâmplat.

„Specializarea completurilor de judecată ale ÎCCJ este prevăzută în art. 19 al. 3 din legea 304/2004 privind organizarea judecătorească, potrivit căruia: „la începutul fiecărui an, colegiul de conducere al ÎCCJ, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acestuia, poate aproba înființarea de complete specializate….. în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.”

Aceste dispoziții au fost preluate și în Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a ÎCCJ (art. 19 indice 1).

Dacă textele citate lasă loc de interpretare și oferă o anumită libertate de apreciere conducerii administrative a ÎCCJ, o lege specială, și anume Legea nr 78/2000 pentru prevenirea și sancționarea faptelor de coruptie, art. 29, stabilește în mod imperativ că pentru soluționarea cauzelor de corupție în fond se constituie complete specializate. În această materie, prin urmare, constituirea completurilor specializate este obligatorie.”

Avocații lui Liviu Dragnea din dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care acesta a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni, au depus cereri la Înalta Curte de Casație si Justiție. Aceștia demonstrează că decizia de la fond a fost pronunţată de un complet nelegal şi cer rejudecarea dosarului, informează Inpolitics.

„Vorbeam de specializarea procurorilor. Procurorii care lucrează în aceste structuri, DNA și DIICOT, trebuie să aibă o vechime de cel puțin 6 ani. În ultimii ani, atât cu fonduri proprii, dar și prin programele PHARE care au fost contractate de Ministerul Public s-au făcut foarte multe training-uri pe diferite teme și procurorii au fost specializați. Bineînțeles că această specializare nu se termină odată cu aceste training-uri, ea continuă. Institutul Național al Magistraturii se ocupă cu pregătirea profesională a procurorilor, dar și în cadrul Ministerului Public avem forme de pregătire descentralizată a procurorilor. Însă, atât DNA, cât și DIICOT au specialiști angajați, la care pot apela atunci când există probleme tehnice sau detalii de natură tehnică ce trebuie lămurite. O precizare, însă: practic, din momentul în care noi sesizăm instanța, nu mai avem atribuții. Noi participăm la ședințele de judecată, dar nu mai avem atribuții privind soluționarea dosarului.”, a declarat Laura Codruța Kovesi într-un interviu de pe data de 8 iunie 2007.

„Și cred că trebuie să vorbim și despre specializarea judecătorului. În prezent, avem judecătorul care intră, cu, să spunem, 15 dosare. Sunt dosare și de crimă organizată, și de corupție, și de macrocriminalitate economico-financiară, și infracțiuni de violență. Judecă de toate. Or, cred că această specializare ar trebuie să fie și la judecători. Adică, numai anumiți judecători să judece cauzele de crimă organizată. Pentru că este foarte greu ca un judecător să judece acum un omor, după care să înceapă să judece o inginerie financiară.”, a completat Kovesi.