Aflată la ultimul bilanț în funcția de procuror general, căci anul acesta îi expiră cel de-al doilea mandat, Laura Codruța Kovesi a prezentat, astăzi, realizările subordonaților din ultimul an, dar a făcut o comparație și față de situația din 2006, când a fost instalată în funcție, la scurt timp după ce Traian Băsescu a câștigat primul mandat de președinte.
Peste 1,7 milioane de dosare penale s-au înregistrat în 2011, ceea ce, statistic, înseamnă că 25% dintre românii ce au peste 18 ani au fost cercetați penal. Procurorul general Kovesi a explicat, totuși, că foarte multe plângeri se dovedesc a fi neîntemeiate și blochează activitatea procurorilor, care ajung să aibă de rezolvat și câte 1.500 de dosare, de fiecare, într-un an. Peste 60.000 de persoane au fost trimise în jduecată în același an, a dezvăluit procurorul general Laura Codruța Kovesi, iar procentul achitărilor este sub 2%, ceea ce înseamnă că procurorii și-au făcut treaba. "Deși am fost acuzați că facem dosare politice, soluțiile instanțelor de judecată au demonstrat că dosarele s-au bazat pe probe, nu pe infracțiuni inventate", a precizat Kovesi. Numărul rechizitoriilor întocmite în domeniul evaziunii fiscale a crescut cu 28 la sută față de anul trecut, a declarat, astăzi, Laura Kodruța Kovesi, la bilanțul Parchetului General. O eficiență similară, a precizat Kovesi, s-a înregistrat în domeniul combaterii contrabandei, numărul inculpaților trimiși în judecată în 2011 fiind de 15 ori mai mare decât în anul 2006 și de trei ori mai mare față de 2011. Reducerea contrabandei cu tutun de la 36 la sută la 13 la sută în doi ani a fost și rezultatul activității procurorilor. "Rezultate deosebite în acest domeniu au avut procurorii din județele Timiș, Suceava, Maramureș, Vaslui, Galați, Mehedinți, Caraș Severin și Călărași", a arătat Kovesi. Prezent la bilanțul Ministerului Public, președintele Traian Băsescu a declarat: "Nimeni nu se putea gândi, la începutul primului meu mandat, care aproape că a coincis cu cel al doamnei Kovesi, că cineva se poate atinge de politicieni sau oameni cu bani. Iată că activitatea procurorilor a demonstrat că s-a putut. Infractorii nu mai pot dormi liniștiți, trăiesc cu îngrijorări. Ați deprins gustul libertății de a fi procuror sau judecător. (...)Nu văd ce om politic ar mai gândi, astăzi, că poate pune mâna pe telefon să sune un procuror sau judecător. (...)Încă mai sunt pași importanți de făcut, dar, oricât aș vrea să vă critic, vă mulțumesc că ați schimbat fața Justiției". CELE MAI IMPORTANTE DECLARAȚII ale Laurei Codruța Kovesi:
- Trebuie continuată investigarea concomitentă a evazioniștilor și a funcţionarilor corupţi care favorizează prejudicierea bugetului de stat. Este o modalitate prin care putem reduce acest fenomen infracțional.
- Dacă în anii trecuți aveam județe în care nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie, în anul 2011 abordarea a fost modificată radical. Am implementat un ordin comun semnat cu Ministerul Administrației și Internelor care a prevăzut atât pentru procurori, cât și pentru polițiști o procedură standardizată de identificare a bunurilor ce pot fi sechestrate. În acest fel, procurorii au instituit în anul 2011 măsuri asigurătorii în valoare de peste un miliard de lei.
- Aceste cifre dovedesc transformarea Ministerului Public într-o instituţie care reacţionează la evoluţiile societăţii şi poate influenţa fenomenele care pun în pericol buna funcţionare a statului.
- Cel mai bun exemplu al acestei transformări îl reprezintă Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a devenit o structură cu adevărat operativă. Dacă în anul 2006 existau doar 19 rechizitorii, numărul acestora s-a triplat în anul 2011 la această secţie.
-
Procurorii secției s-au implicat în cazuri dintre cele mai dificile și au fost activi în recuperarea prejudiciilor. De exemplu, într-un singur dosar au indisponibilizat peste 135 de imobile, precum și alte bunuri pentru recuperarea unui prejudiciu de aproximativ 80de milioane euro.