Editura Evenimentul si Capital

Klaus Iohannis vrea ca Referendumul să joace rolul unor alegeri prezidențiale preliminare în cadrul Dreptei. România lui Cristoiu

Autor: | | 6 Comentarii | 2770 Vizualizari

Joi seara, cunoscută în popor și ca Joia Mare, cu puțin înainte ca „scîrbele de romani” – vorba lui John Steinbeck în Joia dulce - să-l fi arestat preventiv pe Iisus, Klaus Iohannis a avut o intervenție de la Cotroceni transmisă în direct de televiziunile de știri. Împrejurările au lăsat impresia unui moment impus de realități, care din totdeauna poruncesc omului politic. Ca să ieși de Joia Mare, cînd tot omul, dacă nu se primenește, face shopping, cu drapelul național în spate și excluzînd întrebările (secvențele cu întrebările jurnaliștilor prăbușesc orice moment dorit solemn), înseamnă că s-a întîmplat ceva neobișnuit, una dintre acele întîmplări ale destinului orb, care nu țin cont nici că e Joia Mare, ba chiar nici că e Paștele.

Pentru a înțelege gestul și conținutul textului lecturat, trebuie să ne întoarcem la anunțul făcut de Mădălina Dobrovolschi, purtătoarea de cuvînt, joi, la prînz, după lectura Decretului prin care au fost stabilite data și întrebările Referendumului:

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum, astăzi, la ora 19:00”.

Prin Mesaj public se înțelege textul menit a arăta națiunii convocate în Referendum ce vrea președintele prin decretul de convocare a Referendumului și mai ales menit a explica întrebările. Potrivit articolului 90 din Constituție, prin Referendumul din 26 mai 2019, președintele „cere poporului să-și exprime voința cu privire la probleme de interes național”.

Problema de interes național asupra căreia președintele vrea să afle ce spune Poporul se regăsește întreagă în întrebările la care alegătorii trebuie să răspundă prin Da sau Nu. Riscînd să devenim didactici pînă la suprasaturație, vom reaminti că voința poporului se exprimă în cazul Referendumului național consultativ prin prezența la vot și prin răspunsurile de Da. Una dintre condițiile de talent ale omului politic stă în capacitatea de a intui marile probleme care preocupă Poporul. Referendumul național consultativ, dar și cel de revizuire, de demitere a președintelui, sînt verificări ale intuiției celor care convoacă Referendumul. Dacă prezența e sub prag înseamnă că omul politic a dat-o în bară cu apelul la Popor. De aceea, pentru cel ce a convocat Referendumul, prezența la vot e principala preocupare.

Dincolo de punerea la lucru a structurilor din teritorii ale partidelor care-l sprijină pe președinte în bătălia pentru succesul Referendumului, prezența la vot depinde și de emoția stîrnită de întrebări sau mai degrabă de interesul stîrnit de întrebări. Citite din Decret de către Mădălina Dobrovolschi, întrebările au produs o stupefacție totală. Mai întîi prin depărtarea lor de ceea ce se consideră de către Dreapta din România, de către cancelariile Marilor puteri, principala preocupare a românilor: Asaltul asupra Justiției din partea coaliției de guvernare PSD-ALDE.

Deși sondajele plasează apărarea Justiției pe ultimele locuri în preocupările românilor, Klaus Iohannis, partidele de Opoziție, Presa prezidențială au dus și duc ample campanii în chestiunea apărării Justiției în fața tentativelor de viol în colectiv din partea membrilor PSD și ALDE. Întrebările se referă însă doar la un singur aspect al ceea ce se numește asaltul asupra Justiției:

Folosirea Ordonanțelor de Urgență. E o dublă greșeală. Pe de o parte pentru că majoritatea alegătorilor nu fac legătura între OUG și asaltul asupra Justiției; pe de alta, pentru că OUG pot fi folosite în anumite împrejurări și de Guvernele de Dreapta. În 2016, pe 16 mai, Guvernul tehnocrat a dat un OUG de modificare a codurilor penale. Dacă Referendumul e un succes prin interzicerea OUG în domeniul Justiției, nici un guvern de Dreapta nu va mai putea utiliza OUG în acest domeniu, chiar și atunci cînd s-ar impune din motive de interes național. Cuie în talpă își bate și Klaus Iohannis prin supunerea la vot a interzicerii grațierii celor condamnați pentru corupție. Grațierea e o prerogativă a președintelui. Dacă, rămînînd președinte, se va ivi o criză provocată de boala incurabilă a unui condamnat pe nedrept pentru corupție. Nu va putea face nimic în urma răspunsului Da la întrebarea cu interzicerea grațierii. Întrebările au stîrnit stupefacție și prin caracterul lor excesiv tehnicist. Pentru a răspunde la a doua întrebare, mulți alegători vor avea nevoie de un consultant juridic în stare să le explice ce înseamnă Da și ce înseamnă Nu.

În aceste condiții, Mesajul public anunțat de purtătoarea de cuvînt a fost așteptat cu maxim interes. Se presupunea că Mesajul va explica întrebările, că le va da forță emoțională prin raportarea lor la asaltul asupra Justiției din partea PSD, la importanța crucială a independenței Justiției pentru democrație, la criticile venite din Occident în legătură cu statul de drept sub guvernarea PSD- ALDE.

Mesajul a stîrnit și mai multă stupoare.

ULTIMA ORA! Demisie în partidul lui Victor Ponta! Mihai Tudose: Daca e musai, ma întorc

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI