Exista îndoiala serioasă asupra legalității decretului semnat de Klaus Iohannis, de prelungire a numirii generalului Nicolae Ciucă la șefia Armatei, se arată în motivarea judecătorului Vasile Bîcu, de la Curtea de Apel București. Magistratul a suspendat, pe 31 ianuarie, decretul președintelui, într-un proces deschis de MApN și arată că decretul a fost emis cu exces de putere, cu incalcarea normelor juridice care prevad conditiile cumulative obiective de prelungire a mandatului.
Una dintre cele mai mediatizate decizii judecătorești din ultima perioadă scoate la iveală detalii halucinante. Judecătorul Vasile Bîcu, de la Curtea de Apel București, a arătat, în motivarea deciziei din 31 ianuarie, de ce l-a schimbat Curtea de Apel București pe șeful Statului Major General al Armatei, Nicolae Ciucă.
„Există o îndoială serioasă asupra legalității Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condițiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale”, a precizat judecătorul Vasile Bîcu, în motivarea deciziei, citat de ziare.com.
După decizia din 31 ianuarie, de suspendare a decretului emis de președintele Klaus Iohannis, într-un proces deschis de MApN, ministrul Apărării, Gabriel Les, l-a împuternicit, în funcția de șef al Statului Major General, pe generalul-locotenent Laurian Anastastof.
Administrația Prezidențială a declarat recurs împotriva acestei decizii pe 4 martie. Procesul nu a fost încă înregistrat la Înalta Curte.
MApN a deschis două procese privind decretul emis de Klaus Iohannis de prelungire a numirii generalului Ciucă la șefia Armatei - unul de anulare a acestui decret și cel de suspendare a aplicării acestuia, în care s-a pronunțat, deja, Vasile Bîcu.
Suspendarea decretului este valabilă până când se va lua o decizie definitivă în primul proces, cel privind anularea decretului. Acest caz este pe rolul Curții de Apel București, la magistratul Silviu Barbu, care de trei ori a vrut să se abțină de la judecare. De două ori i s-a respins cererea, a treia solicitare este în discuție.
Cele mai importante idei din motivare:
- Decretul nr. 1331/28 decembrie 2018 a fost emis fara a avea la baza propunerea ministrului Apararii Nationale si nici avizul prim-ministrului, procedura necesara la numirea in functie.
- Judecatorul sustine ca procedura de prelungire in functie pentru 1 an ar fi similara cu procedura de numire in functie pentru 4 ani.
- Concluzia Curtii de Apel Bucuresti: Sunt indoieli privind legalitatea acestui decret, deoarece lipseste propunerea ministrului si avizul premierului.
- Practic, judecatorul a aderat la teza MApN, potrivit careia decretul a fost emis cu exces de putere, cu incalcarea normelor juridice care prevad conditiile cumulative obiective de prelungire a mandatului.
- Iohannis motivase emiterea decretului tocmai prin lipsa unei propuneri de numire din partea ministrului Apararii Nationale si necesitatea asigurarii continuitatii conducerii Armatei.
- Administratia Prezidentiala sustinuse ca Legea contenciosului administrativ exclude ca acte administrative ce privesc apararea si securitatea nationala sa fie suspendate.
Motivarea AICI