Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că relația lui cu PSD a ajuns la un minim istoric și că o pace nu va fi posibilă. Tot vineri, Curtea Constituțională, a motivat decizia în ceea ce privește conflictul juridic de natură constituţională care există între Guvern şi şeful statului.
Președintele a declinat orice ofertă de pace din partea premierului și a spus că va colabora cu Guvernul doar pe chestiuni legate de președinția UE. Șeful statului a mai spus că în an electoral nu poate fi pace.
Klaus Iohannis nu a făcut nicio referire la intențiile sale legate de decizia CCR, care i-a pus în vedere că nu şi-a exercitat atribuţiile constituţionale în ceea ce privește remanierea, când a refuzat să-i revoce pe miniștrii demisionari Paul Stănescu și Lucian Șova, și să-i numească pe Lia Olguța Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) și pe Mircea Drăghici (la Ministerul Transporturilor)
Președintele nu a motivat refuzul de numire al acestora.
„Preşedintele României nu are dreptul la o proprie opţiune în cadrul mecanismului constituţional de numire existent; la rândul său, prim-ministrul nu poate reitera propunerea de numire în funcţia de ministru, în sensul că nu poate indica aceeaşi persoană pentru aceeaşi funcţie, la acelaşi minister. (…) În ceea ce priveşte motivarea refuzului de numire, Curtea reţine că aceasta trebuie să fie exprimată „clar şi fără echivoc”, în formă scrisă, pentru a se înţelege motivele şi criteriile pentru care a refuzat propunerea. Lipsa totală a motivării sau o exprimare ambiguă şi imprecisă este improprie rigorilor specifice demersurilor şi procedurilor inter-instituţionale”, ", se arată în motivarea CCR.
CCR mai arată că demisia este un act juridic unilateral de voinţă al titularului funcţiei, nefiind susceptibilă de control sau aprobare, aceasta fiind adusă la cunoştinţă cu scopul de a se lua act de ea.
„Acest termen de 15 zile stipulat la art. 6 din Legea nr. 90/2001 are o dublă valenţă, fiind instituit atât în favoarea autorului său, în sensul că o poate retracta până la împlinirea lui, dacă autoritatea nu a luat încă act despre demisie, cât şi în favoarea autorităţii, spre a avea timp să ia la cunoştinţă. Dincolo de acest termen, un demisionar nu poate fi menţinut în funcţie împotriva voinţei sale. Prin urmare, în caz de demisie, Preşedintele României, la propunerea prim-ministrului, care înaintează demisia şi îi solicită rezolvarea acesteia, urmează să ia act de demisie şi să declare vacantă funcţia de membru al Guvernului de îndată, respectiv de la data la care a fost încunoştinţat de către prim-ministru şi în considerarea termenului de 15 zile în care demisia devine irevocabilă”, mai scriu judecătorii CCR.
Concluzia Curții Constituționale este că preşedintele României urmează să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă de îndată, în scris şi motivat, propunerilor de numire înaintate de premier.