La o distanță de patru ani, Klaus Iohannis a repetat opereta Am un Guvern de un leu și fac cu el ce vreu!

Ca și în 2015, în disprețul Constituției, pe care el și Generalii din Camarila cu epoleți o violează zilnic în grup, președintele în exercițiu a participat la ședința informală de Guvern din seara zilei de luni, 4 noiembrie 2019, și apoi, a doua zi, marți, 5 noiembrie 2019, la instalarea miniștrilor din ministerele mai importante. Față de momentul anticonstituțional din decembrie 2015 cel din noiembrie 2019 are cîteva deosebiri fundamentale.

Pentru a le înțelege trebuie să recapitulăm datele celor două momente.

2015.

• 4 noiembrie 2015: Victor Ponta își dă demisia din funcția de prim-ministru
• 10 noiembrie 2015: Dacian Cioloș e propus de Klaus Iohannis în funcția de prim-ministru
• 17 noiembrie 2015: Guvernul Dacian Cioloș e învestit de Parlamentul României.
• 17 noiembrie 2015, seara: Guvernul Dacian Cioloș depune Jurămîntul la Cotroceni. !
• 7 noiembrie 2015, seara, după Jurămînt: Klaus Iohannis participă la prima ședință a noului Guvern.
• 17 noiembrie 2015 noaptea, după ședința de Guvern: Klaus Iohannis participă la învestirea ministrului Apărării, a ministrului de Interne, a ministrului Afacerilor Externe.

2019.

• 10 octombrie 2019: Guvernul Viorica Dăncilă e demis prin Moțiune de cenzură.
• 15 octombrie 2019: Ludovic Orban e propus de Klaus Iohannis în funcția de prim-ministru.
• 4 noiembrie 2019: Guvernul Ludovic Orban e învestit de Parlamentul României.
• 4 noiembrie 2019, seara: Guvernul Ludovic Orban depune Jurămîntul la Cotroceni.
• 4 noiembrie 2019, seara, după Jurămînt: Klaus Iohannis participă la prima ședință a noului Guvern.
• 5 noiembrie 2019:, a doua zi: Klaus Iohannis participă la învestirea ministrului Afacerilor Externe, a ministrului de Interne, a ministrului Apărării și a ministrului de Justiție.

Cu mici excepții, programul Președintelui în cadrul operetei Am un Guvern de un leu și cu el fac ce vreu! e în 2019 același ca în 2015. De remarcat că anul acesta Klaus Iohannis a participat la instalarea Ministrului Justiției, ceea ce n-a făcut în 2015.

De ce? Ana Birchall, încă PSD-istă prin căcăcioșenia liderilor PSD, care se tem de Înalta Protecție de la Washington a distinsei, a fost înainte de a pleca de la Minister o harnică ordonanță în fustă a Generalilor din Sistem. Klaus Iohannis a participat și la instalarea noului ministru pentru a-i putea mulțumi, în numele Generalilor, pentru abnegația cu care a îndeplinit ordinele. Sînt însă deosebiri fundamentale între cele două momente, care fac din momentul 2019 un odios atentat la democrație și la Constituție:

În noiembrie 2015, Guvernul Dacian Cioloș a apărut opiniei publice drept o soluție de ultim moment găsită de președinte la Criza politică produsă de demisia lui Victor Ponta din funcția de premier. S-a apelat la un Guvern de tehnocrați, fără bază într-o majoritate parlamentară. Prin urmare, binecuvîntarea președintelui Klaus Iohannis, aflat la doar un an de la alegerea în înalta funcție de la Cotroceni, deși anticonstituțională, a avut un rost, cel puțin în ochii opiniei publice. Deoarece Guvernul tehnocrat era o noutate în postdecembrism și în plus era lipsit de o majoritate parlamentară angajată la asta prin acorduri scrise, președintele a simțit nevoia să-i dea ceva din capitalul său politic pentru a putea administra țara pînă la alegerile din decembrie 2016.

În noiembrie 2019 situația e radical schimbată. Guvernul Dăncilă a fost demis prin Moțiune de cenzură și nu printr-un accident în genul demisiei premierului, ca în 2015. Pentru trecerea Moțiunii de cenzură, cel puțin oficial (deși în realitate au lucrat Generalii din Camarila cu epoleți) principalul partid de Opoziție a angajat negocieri cu alte partide și mai ales cu parlamentari pentru crearea majorității cerute de trecerea Moțiunii. Zile în șir opinia publică a fost informată cu activitatea lui Ludovic Orban, în numele PNL, de creare a noii majorități. Ca urmare a acestei activități, Moțiunea de cenzură a trecut. Imediat, potrivit Constituției, președintele a desemnat pentru formarea noii majorități pe Ludovic Orban. Au urmat timp de 10 zile negocieri cu partidele din Opoziție și cu cele care au fost în Coaliția de guvernare anterioară – gen ALDE – pentru formarea unei majorități care să sprijine noul Guvern.

Așa s-a creat o coaliție majoritară alcătuită din PNL, USR, PMP, UDMR, ALDE și un număr de parlamentari de la PSD și ProRomânia, angajați în negocieri pe persoană fizică. Neîndoielnic, și în acest caz cuvîntul hotărîtor l-au avut generalii. Apăsînd pe buton ei au scos din silozul de ofițeri acoperiți pe Mihai Tudose, cel cu chestia aia mereu în gură, care, luînd acum în gură, pentru a o pîngări, vorba Patrie, s-a așezat în fruntea unui comandou alcătuit din camarazi de Unitate Mobilă pentru a asigura trecerea noului Guvern. Totuși, în ochii opiniei publice a fost vorba de negocieri duse de PNL pentru a-și asigura o majoritate. Nu numai pentru trecerea Moțiunii, dar și pentru sprijinirea în Parlament a Guvernului monocolor Ludovic Orban.

În aceste condiții, din punct de vedere oficial, Guvernul Ludovic Orban n-are nici o legătură cu președintele. Constituțional, președintele l-a desemnat pe Ludovic Orban să facă majoritatea. Ludovic Orban a făcut-o. Constituțional, președintele, aflat deasupra intrigilor de pe scena politică, prezidează ceremonia de depunere a Jurămîntului, după care se ocupă de îndeplinirea prerogativelor stabilite de Constituție. Ședințele de Guvern, instalarea noilor miniștri sînt de datoria exclusivă a premierului. Mai ales pentru că, repet, acum e vorba de un Guvern politic, al unui partid mare, puternic, sprijinit de o Coaliție de partide în Parlament.

Prezența lui Klaus Iohannis la prima ședință a Guvernului și participarea la instalarea unor miniștri sînt acte fără rost. Dar nu numai atît. Prezența conferă Guvernului PNL, un guvern al unui partid puternic, statutul de guvern de pisoi jigăriți, pe care mama, pisica, îi prinde de ceafă cu gura și -i pune unde vrea ea. Din acest punct de vedere, deosebirea față de Guvernul Cioloș sare în ochi. Deși alcătuit din oameni adunați de pe stradă, întîia oară mulți dintre ei în funcția de demnitari, Guvernul Dacian Ciloloș a manifestat o anume demnitate față de Klaus Iohannis. A fost impusă asta și de prestația lui Dacian Cioloș. Guvernul PNL, deși alcătuit din lideri politici puternici, din politicieni hîrșiți, dacă nu chiar prea hîrșiți, au manifestat o slugărnicie grețoasă față de Stăpînul de la Cotroceni. Imaginea de puradei bucuroși c-au primit de la Moș Crăciun o ciocolată a fost întărită de năstrușniciile lui Florin Cîțu.

În continuarea deraierilor de pe vremea cînd nu era ministru, Florin Cîțu și-a postat pe facebook poze selfie făcute în ipostaza de membru al Guvernului. Imaginea de guvern de cameriste trimise de Stăpîn la Victoria ca să-i schimbe lui cearșafurile a fost întruchipată de ploconelile zîmbărețe ale lui Ludovic Orban. Bucuros, în fine, că e premier și prin urmare pînă la intrarea în casă i s-a făcut o șosea națională pentru tiruri cu d-ale gurii, Ludovic Orban mai că nu i-a cîntat lui Klaus Iohannis, la mandolină și din gură, Mulțumescu-ți, Jupîne! 2. Deosebirea gravă, cu iz penal, față de 2015, stă în ipostaza de acum a lui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis e candidat la președinție în săptămîna dinaintea primului tur. Ceremonia de depunere a Jurămîntului, prezența la prima ședință a Guvernului, participarea la instalarea unor miniștri, au fost tot atîtea acțiuni electorale publice prin folosirea abuzivă a funcției de președinte. Cu acest prilej Klaus Iohannis a ținut discursuri electorale, unele împotriva candidatului Viorica Dăncilă, altele de prezentare a programului său Pentru o Românie normală. Încălcarea normelor de comportament electoral e clară. Față de ceilați candidați Klaus Iohannis și-a folosit abuziv funcția pentru a-și face campanie electorală în chip ilegal. Ar fi trebuit ca măcar unul dintre contracandidați să-i facă plîngere la Biroul Electoral Central sau chiar la DNA pentru abuz în serviciu.

3. E mai mult decît semnificativ pentru democrația de fațadă din România de azi faptul că nimeni nu reacționează la încălcările Constituției de către Klaus Iohannis. Presă, societate civilă trec nepăsătoare peste obișnuința lui Klaus Iohannis de a trata Constituția ca pe o tîrfă ieftină. Semnificativ pentru complicitatea liderilor politici la aceste încălcări ale Constituției rămîne reacția lui Călin Popescu Tăriceanu la prezența lui Klaus Iohannis la prima ședință de guvern.

Președintele ALDE a declarat: „Nu pot să înțeleg ce rol a avut descinderea lui Klaus Iohannis. Nu dă bine, nu dă cu plus. Trebuie să existe o independență, o separație a puterilor, o separație între președinte și Guvern.” Vi-l amintiți pe Călin Popescu Tăriceanu de pe vremuri? Vi-l amintiți cum reacționa la încălcările Constituției de către Klaus Iohannis? Comparați ce declara Călin Popescu Tăriceanu pe vremuri despre astfel de isprăvi ale lui Klaus Iohannis cu behăitul politicos de acum! Luni, seara, așteptînd să intru în partea a doua a emisiunii lui Ionuț Cristache de la TVR, am urmărit în sala de protocol confruntarea dintre Cătălin Ivan și Thedor Paleologu. Ce buni sînt! mi-am zis. Dar ce folos! mi-am adăugat: Softul de la STS a încheiat de mult primul tur!