Judecătorii de la Curtea Constituțională a României se vor reuni pe 13 decembrie pentru a discuta chestiunea de neconstituținalitate ridicată de Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea și completarea Actului normativ nr. 364/2004 referitor la organizarea și funcționarea poliției judiciare.
Administrația Prezidențială prin vocea Președintelui Klaus Iohannis impută legiutorului că actul normativ amintit amendează Legea nr. 364/2004 în chestiuni precum cele de mai jos și sunt dublate într-o Ordonanță de Urgență a Guvernului.
Klaus Iohannis reclamă la CCR amendamentele aduse legii 364/2004
- detalieriea surselor de provenienţă ale poliţiştilor din poliţia judiciară care vor dobândi statatul de organe de cercetare penală;
- a condiţiilor pentru obţinerea avizului de desemnare în poliţia judiciară;
- stabilirii situaţiilor în care poate fi retras avizul de desemnare în poliţia judiciară şi a procedurii aferente, respectiv reglementării situaţiilor de încetare a calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare.
Mai mult, Klaus Iohannis atrage atenția asupra faptului că odată publicată în Monitorul Oficial, legea criticată, o serie de acte normative vor fi lovite de nulitate.
Totodată, legea stipulează și o normă tranzitorie conform căreia avizele de desemnare în poliția judiciară emise anterior publicării legii în Monitorul Oficial își păstrează valabilitatea şi dispoziţiile referitoare la retragerea avizului şi încetarea calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare sunt aplicabile.
De asemenea, în cazul polițiștilor care, la data intării în exercițiu a prezentei legi, îndeplinsc calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare, dispozițiile se aplică după 90 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Problemele de neconstituționalitate ridicate de Klaus Iohannis
Referitor la problemele de neconstituționalitate ridicate de Klaus Iohannis, președintele invocă aspecte de neconstituționalitate extrinsecă. În sesizarea depusă de primul Om în Stat se invocă faptul că actul normativ redă în totalitate OUG nr. 20/2020 și a fost inițiat după ce ordonanța de urgență intrase în vigoare.
„În cazul legii deduse controlului de constituţionalitate nu reiese motivul emiterii actului normativ, respectiv cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, întrucât noua soluţie legislativă se suprapune până la identitate cu soluţia legislativă aflată deja în vigoare din luna februarie 2020. (…)
În absenţa unei nevoi sociale reale – de reluare a reglementării referitoare la obţinerea şi pierderea calităţii de ofiţer sau de agent de poliţie judiciară – care reprezintă însăşi fundamentul funcţiei legislative, legea criticată contravine principiului legalităţii, cu consecinţe directe asupra respectării şi protejării valorilor statului de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie”, potrivit presidency.ro.
Legea reclamată la CCR viciază conținutul altor acte normative
Președintele Klaus Iohannis mai reclamă faptul că „acceptarea posibilităţii ca autoritatea legiuitoare să adopte legi cu un conţinut identic, în mod integral, cu cel al unor acte normative în vigoare, ar reprezenta o golire de conţinut a funcţiei legislative a Parlamentului şi a rolului său constituţional, aspect contrar art. 61 alin. (1) şi art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, dar şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale.
De altfel, dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a şi dispoziţiile art. 115 alin. (7) şi alin. (8) din Constituţie indică procedura de urmat de către Parlament în cazul delegării legislative şi legiferării prin ordonanţe de urgenţă, şi, din această perspectivă, legea criticată pune în discuţie respectarea unui mecanism democratic instituit la nivel constituţional”, potrivit sesizării depuse de Președinția României.
Alte probleme de neconstituționalitate
Nu în ultimul rând șeful statului atrage atenția asupra faptului că o serie de acte normative vor fi lovite de nulitate odate cu publicarea în Monitorul Oficial a legii criticate.
„Într-o astfel de situaţie, normele de trimitere rămân fără obiect şi fac trimitere la norme ieşite din fondul activ al legislaţiei, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, normelor de tehnică legislativă şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale (…) şi, implicit, art. 147 alin. (4) din Constituţie”, mai precizează Președinția României.
În textul sesizării, Președintele Klaus Iohannis critică și norma tranzitorie a legii care va ajunge pe masa judecătorilor de la CCR.
„Folosind sintagma «Avizele de desemnare în poliţia judiciară emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea» şi faţă de succesiunea de acte normative cu un conţinut identic, se creează o confuzie cu privire la efectul acestor norme tranzitorii, distorsionându-se aplicarea principiului tempus regit actum cu privire la avizele de desemnare aflate în procedura retragerii”, precizează Klaus Iohannis.