În urmă cu câteva săptămâni, Klaus Iohannis, preşedintele cu care românii şi-au luat ţara înapoi, a respins de la promulgare noul Cod Fiscal.
Fără să reproşeze ceva la modul punctual Codului, Iohannis şi-a formulat obiecţiile în cel mai generalabstract mod cu putinţă: „în materie fiscală, legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată şi raţională, de natură a nu genera disfuncţionalităţi care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ. În acest sens, în elaborarea unui nou Cod Fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalităţi excesive, dar nici relaxări accentuate.” Poziţie ridicolă, din categoria „să fie bine, ca să nu fie rău”, dar fără să precizeze cum ar trebui să fie, ca să fie bine.
Imediat, mai întâi autorii Noului Cod, PSD-ul, mai apoi mediul de afaceri şi o serie de analişti economici au reacţionat cu uluire. Celor din urmă, pentru că le era evident caracterul pur liberal al noii legislaţii, una care viza lărgirea bazei de impozitare, prin relaxare fiscală dublată de intensificarea activităţii ANAF. Cifrele oficiale pot fi consultate public, arată clar scăderea CAS de anul trecut şi reducerea TVA la produse alimentare, alături de intensificarea activităţii ANAF, au dus la creşteri absolut spectaculoase ale veniturilor la buget.
În prima fază, după ce Iohannis a respins de la promulgare noul Cod Fiscal, majoritatea peneliștilor cu un cuvânt de spus, bașca o serie de ofiţeri de serviciu din media, s-au grăbit să-l aplaude pe preşedinte, la fel cum Emil Bobu o făcea când Nicolae Ceauşescu doar tuşea sau râgâia. Memorabilă rămâne Alina Gorghiu, preşedintele PNL care, într-o emisiune tv, nu a reuşit timp de un sfert de ora să dea raspunsul la întrebarea simplă „dacă acum, după ce preşedintele a respins Codul, spuneţi că a făcut bine, de ce l-aţi votat, atunci când a trecut prin Parlament?”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Lucrurile nu au rămas aşa, între timp au evoluat surprinzător. De unde iniţial guverantorul BNR, Mugur Isărescu, era de părere că „noul Cod Fiscal este inaplicabil”, acum Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, transmite public, nici mai mult nici mai puţin decât că „Mugur Isărescu a spus că acest Cod Fiscal este foarte bun”. Nu doar Isărescu o suceşte, dar până şi Cezar Preda, vicepreşedinte PNL, politician distins prin capacitatea de a fi „pe linie” fără teamă de ridicol, schimbă ameţitor cap-compasul: „Codul Fiscal este excepțional! Nu contează că-i place sau nu-i place lui Iohannis acest Cod Fiscal. PNL voteaza Codul Fiscal!”. În cazul prim-vicepreședintelui PNL, Ludovic Orban, liderul grupului deputaţilor, lucrurile au fost limpezi din capul locului, acesta a fost tot timpul de părere că noul Cod trebuie susţinut, că este benefic ţării. Se pare că liberalii au înţeles, în sfârşit: noul Cod Fiscal este necesar, mai mult decât atât, va avea efecte benefice evidente! Cârâielile pe tema asta s-au dovedit cras de nepopulare, pe preşedinte l-au tras înapoi în barometrele simpatiei publice.
Cel mai grav, aşa cum EVZ a prezentat, un sondaj intern al PNL arată că 98 la sută din votanții liberali sunt de acord cu modificările propuse de Guvernul Ponta. Că s-a vrut sau nu asta, nu am de unde să ştiu, Iohannis a fost lăsat într-un teribil de păgubos ofsaid. Cum nu pare, însă, să înţeleagă nimic, nu cred că are motive să dea cu basca sau cu pardesiul de pământ, şi nici nu cred că are vreun consilier capabil, sau cu chef, sau cu curaj, în măsură să-i explice ce și cum. Dacă ar fi avut, i-ar fi indicat cum să iasă din colţul în care PNL l-a băgat: explicând clar şi pe înţeles, omeneşte, că pur şi simplu s-a înşelat atunci când a respins promulgarea. Ar fi câştigat imens. Pe de o parte, ar fi părut om normal, pe de alta, şi-ar fi scutit partidul de ridicol. Poate că, însă, mă înşel eu, poate că lucrurile bine făcute aşa se fac, făcându- te frate cu ridicolul prostesc, pe tine şi pe cei care te sprijină!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
