Khamenei ridică tonul la reformişti

Liderul suprem iranian i-a avertizat pe liderii opoziţiei că vor răspunde în faţa legii dacă protestele degenerează în violenţe grave.

Ayatollahul Ali Khamenei a cerut ieri, în termeni fermi, încetarea manifestaţiilor de la Teheran, intrate în cea de-a şaptea zi, şi respectarea necondiţionată a rezultatelor scrutinului prezidenţial din 12 iunie. „Utilizarea forţei în stradă este o greşeală, vreau să i se pună capăt”, a declarat liderul de facto al Iranului într-o predică rostită la Universitatea din Teheran, avertizând că organizatorii protestelor vor răspunde în faţa legii în cazul în care acestea degenerează.

Manifestaţiile împotriva realegerii lui Mahmoud Ahmadinejad în funcţia de preşedinte sunt „acte reprobabile, comise de unii care au crezut cu tărie că Iranul este Georgia”, a adăugat liderul suprem iranian, făcând aluzie la „revoluţia trandafirilor” de la Tbilisi. Khamenei a explicat audienţei că „mecanismele interne nu permit fraudarea alegerilor la o diferenţă de 11 milioane de voturi”, diferenţa dintre Ahmadinejad şi principalul său contracandidat, Mir Hossein Mousavi.

Potrivit cotidianului britanic „The Times”, Ali Khamenei l-ar fi ameninţat pe politicianul reformist că riscă să fie trimis în exil dacă nu renunţă la opoziţia sa, în cursul unei întâlniri cu cei trei foşti contracandidaţi ai lui Ahmadinejad. Ghidul suprem i-ar fi cerut, de asemenea, lui Mousavi să îl însoţească la Universitatea din Teheran pentru a lansa un apel la unitate naţională.

Victime nedeclarate

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International (AI) a prezentat, ieri, propriul bilanţ al protestelor din capitala iraniană. „În timp ce şapte morţi au fost confirmaţi de postul de radio oficial, AI a numărat până la 15 morţi, dintre care cinci stu denţi a căror moarte urmează să fie confirmată”, a dezvăluit organizaţia într-un comunicat. Un purtător de cuvânt al AI a explicat pentru AFP că numărul victimelor este deja confirmat, singura necunoscută în prezent fiind identitatea celor cinci ma nifestanţi menţionaţi.

Liderii europeni şi-au înăsprit retorica la adresa Iranului, preocupaţi de menţinerea stării de tensiune în capitala ţării. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cerut autorităţilor iraniene să nu „comită ireparabilul”, după discursul ferm al ayatollahului Khamenei. La rândul său, premierul britanic, Gordon Brown, a avertizat că „lumea întreagă priveşte Iranul”, şi nu doar Marea Britanie, în replică la criticile lansate de liderul suprem iranian la adresa Londrei, acuzată de ingerinţe în treburile interne ale republicii islamice.

Ghidul suprem al Iranului

Ayatollahul Ali Khamenei exercită un control absolut asupra Iranului, printr-o reţea de supuşi şi instituţii din care fac parte Gărzile Revoluţionare, miliţiile Basij, justiţia şi serviciile secrete

  • 17 iulie 1939: Ali Khamenei, fiul unui cleric, se naşte la Mashhad, în Iran
  • Educaţie: Studii la seminariile islamice din Mashhad şi Qom, unde devine un adept înfocat al ayatollahului Ruhollah Khomeini
  • 1963-1969: După ce şahul, susţinut de SUA, îl trimite pe Khomeini în exil, Ali Khamenei este arestat de poliţia secretă SAVAK. Îşi petrece şase ani în detenţie
  • 1978: Grevele şi demonstraţiile împotriva şahului paralizează ţara
  • 1979: Răsturnarea şahului. Ayatollahul Khomeini îşi face o revenire triumfală din exil, instaurează republica islamică, devine lider suprem, iar Khamenei ajunge ministru al apărării
  • 1981: Khamenei supravieţuieşte unei tentative de asasinare, în timpul campaniei electorale. Este ales preşedinte al Iranului, cu 95% din voturi
  • 1989: După moartea ayatollahului Khomeini, Adunarea Experţilor, cel mai înalt for din Iran, îl alege pe Khamenei lider suprem