Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţine că "de foarte multe ori" România "încalcă" drepturile maghiarilor de păstrare a identităţii naţionale, spunând că există legi care nu sunt respectate, precum Legea învăţământului sau cea privind folosirea limbii materne în Justiţie.
Aflat la Arad pentru a participa, luni după-amiază, la manifestări comemorative în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat, într-o conferinţă de presă, temele sale din campania electorală pentru Preşedinţia României, spunând, între altele, că prevederi legale privind protejarea minorităţilor naţionale sunt încălcate de statul român.
Kelemen Hunor a afirmat, potrivit mediafax.ro, că "orice om doreşte să îşi păstreze identitatea naţională", iar când a fost întrebat dacă România încalcă aceste drepturi ale minorităţii maghiare, a răspuns: "De foarte multe ori încalcă, nu aplică legislaţia. Nu aplică Legea învăţământului, în care scrie cum ar trebui să funcţioneze Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş. Conducerea Universităţii nu respectă legea. Nu sunt aplicate prevederile legislaţiei în ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie. Că tot timpul se găsesc fel de fel de motive: că nu sunt bani de interpreţi, traducători şi aşa mai departe".
Kelemen Hunor a spus că, în timp ce "Legea învăţământului nu este aplicată în totalitate de către UMF, este aplicată de Universitatea «Babeş-Bolyai» sau la Universitatea de Arte dinTârgu Mureş şi nu s-a întâmplat nimic rău".
În ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie, liderul UDMR a spus că "se întâlnesc fel de fel de situaţii când nu se găsesc bani pentru traducători, interpreţi", deşi "este treaba CSM să găsească soluţii pentru aplicarea legii, nu este treaba celui care merge la proces să aducă bani de acasă".
"În România sunt foarte multe legi unde sancţiunile nu sunt bine gândite", a spus Kelemen Hunor, care a precizat că trebuie aplicate sancţiuni şi în cazul instituţiilor care nu respectă drepturile legale ale minorităţilor.
Totodată, el s-a referit la necesitatea "amendării Constituţiei", pentru că actuala "are lacune uriaşe" şi nu permite aplicarea nor programe ale UDMR, precum cele referitoare la autonomia culturală şi regională.
"Noi vrem în interiorul statului român, respectând unitatea teritorială", a amintit Kelemen Hunor, referindu-se la intenţiile autonomiste.
Întrebat dacă mai poate miza la alegeri pe voturile românilor, în contextul în care promovează intens ideea de autonomie pentru judeţele din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, Kelemen Hunor a spus că proiectul de autonomie nu lezează interesele majorităţii şi că are încredere că va fi votat şi de români.
"După 25 ani, România s-a schimbat, de aceea considerăm că relaţiile între români şi maghiari trebuie întărite. Sunt necesare soluţii prin care maghiarii să poată spune că sunt mulţumiţi cu ce oferă majoritatea, statul român. Vrem să obţinem garanţii reale în plus, printr-o nouă legislaţie plecând de la o nouă Constituţie", a spus Kelemen Hunor.
El a adăugat că UDMR va propune în viitor "un parteneriat interetnic" care să poată fi asumat de toate partidele parlamentare.
"Tot ce dorim pentru maghiari dorim şi pentru români, de exemplu pentru românii din Serbia, din Valea Timocului, pentru care ar trebui să existe o preocupare mai intensă", a spus Kelemen Hunor.
Luni după-amiază, de la ora 13.00, liderul UDMR va lua parte la ceremonia de comemorare şi depunere de coroane la Statuia Libertăţii din Arad, iar de la ora 17.00 ar urma să fie prezent la Monumentul celor 13 generali, pentru depunere de coroane.
În 6 octombrie, comunitatea maghiară comemorează 13 generali ucişi la Arad la sfârşitul Revoluţiei de la 1848-1849, în memoria acestora fiind reamplasată în oraş, în 2004, Statuia Libertăţii.
În fiecare an, la evenimentul din Parcul Reconsilierii Româno-Ungare participă între câteva sute şi câteva mii de persoane, între care lideri UDMR şi politicieni de la Budapesta.