Preşedintele şi premierul polonez vor, fiecare, să conducă delegaţia ţării la Summitul Uniunii Europene, care începe astăzi la Bruxelles.
Seful statului polonez, Lech Kaczynski, şi premierul Donald Tusk au dus mai departe modelul românesc al luptei dintre preşedinţie şi guvern, anunţând fiecare că intenţionează să reprezinte ţara la Consiliul UE, care începe azi la Bruxelles. Schimbul războinic de declaraţ ii de săptămâna trecută şi o ultimă întrevedere care a avut loc luni seară nu au reuşit să pună capăt scandalului uriaş declanşat de dorinţa ambilor oficiali de a conduce delegaţia la reuniunea cu omologii europeni.
Neînţelegerile dintre liberalul Tusk şi conservatorul Kaczynski s-au ţinut de altfel lanţ, începând cu noiembrie 2007, când Tusk a câştigat alegerile anticipate şi a preluat funcţia de premier de la fratele actualului preşedinte, Jaroslaw. Rugăminţi „în genunchi“ Deznodământul actualului conflictul a rămas deocamdată incert. Şi asta în ciuda apelurilor dramatice lansate luni de ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, care l-a rugat „în genunchi“ pe preşedinte să nu facă rău poziţiei poloneze în negocieri.
Presa de la Varşovia a precizat că premierul urma să ajungă la Bruxelles încă de ieri şi să ia parte la discuţiile pe tema crizei financiare şi a pachetului energie-climă, alături de ministrul de finanţe, Jacek Rostowski. Consilierii preşedintelui au completat însă că avionul care l-a transportat pe premier se va întoarce azi pentru a-l duce la Bruxelles şi pe Kaczynski. Acesta, scrie EUObserver, îl va consilia pe premier de pe coridoarele Consiliului şi va prelua şefia delegaţiei în cazul discuţiilor pe tema Tratatului de la Lisabona sau a Georgiei. Un rol mai degrabă limitat, în condiţiile în care ambele subiecte vor fi marginale pe agenda summitului. Criza domină agenda
Atenţia oficialilor europeni se va concentra, potrivit proiectului de concluzii al Consiliului, pe măsurile de combatere a crizei financiare. Şefii de stat şi de guvern din toate cele 27 de state membre vor analiza practic planul adoptat deja duminică de ţările din zona euro pentru stabilizarea sectorului bancar. Obiectivul comun, anunţat de preşedinţia română, „este protejarea sistemului financiar european şi mai ales garantarea depozitelor cetăţenilor“. Un punct important de discuţii va fi şi pachetul energie-climă, care prevede eforturi financiare importante pentru reducerea emisiilor poluante. Investiţiile necesare pentru atingerea obiectivelor deja anunţate - în principal reducerea cu 20% a emisiilor până în 2020 - au început deja să nemulţumească mai multe state afectate de criza financiară. Un acord clar există în privinţa Pactului pentru Imigraţie şi Azil, care pune bazele unei politici comune în domeniu, stabilind practic principiul imigraţiei selective, care presupune atragerea muncitorilor calificaţi din afara blocului comunitar.