Membrii Asociaţiei Române a Profesioniştilor din Mass Media (ARPMM) au organizat ieri un seminar la care s-a vorbit despre transcrierea colecţiilor media româneşti (ziare, reviste, suplimente, periodice de orice rang) de pe suportul de hârtie pe suportul digital.
Alături de jurnaliştii din cadrul ARPMM, la dezbateri au participat ministru Comunicaţiilor, Valerian Vreme, specialişti ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, reprezentanţi ai Radiocom – Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi directorul Bibliotecii Central-Universitare Bucureşti, Mireille Rădoi. Cuvântul de deschidere a evenimentului i-a aparţinut ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, domnul ValerianVreme, care a apreciat demersul ARPMM ca fiind necesar nu doar din prisma meseriei de gazetar, cât mai ales pentru potenţialul pe care îl are o asemenea platformă on-line a tuturor publicaţiilor româneşti de a deveni un important instrument în procesul educativ şi de cercetare.
"România are nevoie de proiecte bune, iar proiectul Biblioteca Digitală Media are toate premisele să se transforme într-un model de succes în privinţa digitizării de conţinut. Este un pas important şi necesar pentru ca publicul să valorifice într-o manieră mult mai accesibilă şi comodă resursă de informaţie stocată în paginile publicaţiilor, disponibile din păcate, doar în bibliotecile tradiţionale", a declarat ministrul Valerian Vreme. Preşedintele ARPMM, Horia Alexandrescu, a subliniat beneficiului social pe care demersul asociaţiei jurnaliştilor îl va avea de oferit.
"Biblioteca Digitală Media este definită ca o resursă culturală, iar agregarea sa va oferi posibilitatea accesării lesne a unor perspective noi asupra evoluţiei societăţii în ansamblul componentelor sale, ce pot fi desprinse din paginile de ziar. Vorbim de relatări, evenimente, puncte de vedere care au urmărit constant şi foarte de aproape evoluţia societăţii în care trăim astăzi", a declarat Horia Alexandrescu.
În perspective creării unei biblioteci digitale a presei scrise din România, abordarea pe criteriul temporal va împărţi proiectul pe etape, având ca prioritate, digitizarea publicaţiilor apărute după anul 1990.
"Se impune prin urmare, abordarea problematicii drepturilor de autor. Marea majoritate a colecţiilor de presă sunt considerate opere orfane, prin urmare e necesar să se identifice cui trebuie plătite drepturi de autor pentru publicarea lor on-line. Nu se mai cunoaşte dacă acestea reveneau autorilor articolelor sau publicaţiei, în urma semnării unui contract de cedare a drepturilor. În scurt timp vom încerca să aducem laolalta, în măsura în care este posibil, proprietarii acelor publicaţii dar şi directorii instituţiilor culturale ce găzduiesc colecţiile de presă scrisă", a anunţat Marius Stoian, secretarul general al ARPMM. Concretizarea Bibliotecii Digitale Media pune problema identificării sau creării unui agregator care, în funcţie de instrumentele de finanţare alese, se va constitui în jurul unei instituţii publice de cultură, căreia i se vor alătura parteneri din mediul privat şi nu numai.
"Avem nevoie de un sistem centralizat, să se ştie exact ce s-a scanat. Altfel, e posibil ca aceleaşi pagini să fie copiate şi la biblioteca de la Iaşi şi la cea din Cluj sau Bucureşti şi nu e deloc eficient. În plus, trebuie să ne punem de acord în privinţa detaliilor tehnice, ce format electronic folosim şi ce rezoluţie", a declarat Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Central – Universitare Bucureşti.
Jurnaliştii au mai adăugat că acest proiect se aliniază iniţiativelor pentru crearea Bibliotecii Digitale Europene. "Europeana.eu, biblioteca multilingvă virtuală a Europei, inaugurată în 2008, reuneşte 4,6 milioane de cărţi, hărţi, fotografii, videoclipuri şi ziare digitalizate. Găzduită de Koninklijke Bibliotek, biblioteca naţională olandeză, Europeana este administrată de Fundaţia pentru Biblioteca Digitală Europeană, care pune sub o singură umbrelă principalele biblioteci, arhive, muzee, instituţii de cultură", au mai spus cei de la ARPMM.