Jurnaliştii din Târgu Mureş relatează pentru EVZ. "Extremiştii maghiari au filiale deschise şi în România"

Cei 4.000 de participanţi la marşul separatist de la Târgu Mureş au fost aduşi cu autobuze, din Harghita şi Covasna, de grupări extremiste.

Marşul violent al extremiştilor maghiari, de luni, din Târgu Mureş, a fost sprijinit de partide naţionaliste din Ungaria, de secui din Transilvania, dar şi de primari UDMR. Printre participanţi s-au numărat: preşedintele partidului Jobbik - de extremă dreapta din Ungaria - Vona Gabor, Toro Tibor - Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, precum şi primarii din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, şi din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Mureş, câmpul de luptă Comemorarea a trei martiri maghiari din secolul XIX s-a transformat într-un marş cu scandări xenofobe la adresa românilor. Secuii au încercat să provoace o luptă de stradă cu forţele de ordine pentru a marca Ziua Naţională a Ungariei de pe 15 martie. Reamintim că tot la Târgu Mureş, în februarie 1990, au avut loc confruntări violente între români şi maghiari. Pentru a face lumină în fenomenul Târgu Mureş (oraş cu populaţia împărţită între români şi maghiari), prezentăm relatările a patru jurnalişti locali implicaţi în evimentele de luni. Aceştia ne-au relatat că partidul Jobbik şi-a deschis filiale până şi în Transilvania. Se ştia că se pregăteşte ceva Jurnalista Cora Muntean precizează de la bun început că "organizator al comemorării eroilor maghiari din 1854 a fost Consiliul Naţional Secuiesc, al cărui preşedinte este Izsak Balasz, prin Asociaţia Siculitas". Aceasta a mai adaugă că autorităţile nu trebuie să fie luate prin surprindere de marşul extremist, pentru că a fost popularizat inclusiv pe internet. "Nu este pentru prima dată când reprezentanţii partidului Jobbik din Ungaria vin la Târgu Mureş. Unul dintre parlamentari are şi birou aici. Extremiştii au strigat: "Opincari, plecaţi acasă!", "Să piară Trianonul!", "Ţinutul Secuiesc nu e România!", "În Bucureşti toţi sunt ţigani!". Muntean mai atrage atenţia că violenţele au fost chiar mai puternice în 2013, dar atunci nimeni nu a luat atitudine. Startul confruntărilor Florentin Deac, 12 ani de experienţă în presa din Mureş, relatează: "Adunarea comemorativă a fost în limitele legale. Problemele au apărut după ce s-a pornit în marşul neautorizat, spre Prefectură. Conflictele cu forţele de ordine şi scandări cu caracter xenofob ar fi început exact în zona Pieţei 22 decembrie 1989". Membri UDMR, alături de extremişti Ana Maria Gajdo, redactor-şef la publicaţia "24 ore mureşene", ne explică faptul că extremiştii maghiari au venit pregătiţi ca nişte paramilitari. "Majoritatea participanţilor au fost aduşi din afara oraşului cu 50 - 60 de autocare. De obicei, autocarele vin din Harghita şi Covasna. Membrii aripii dure erau îmbracaţi în costume negre cu stema Ungariei Mari. Cei care au incitat au fost din Jobbik şi din alte grupări extremiste din România", povesteşte aceasta. Ana Maria Gajdo vrea să mai scoată în evidenţă dublul limbaj al UDMR: "Mă măi deranjează şi dublul discurs al celor de la UDMR. Liderii partidului au spus că nu sprijină astfel de manifestări, dar la eveniment a participat primarul UDMR din Miercurea Ciuc". În Târgu Mureş, localnicii nu se ceartă Alexandru Toth, redactorul şef al publicaţiei "Zi de zi" din Târgu Mureş, ne asigură că între români şi etnicii maghiari din Târgu Mureş nu există niciun fel de tensiune. "Referitor la situaţia din oraş, pot să vă asigur că aceasta este una calmă. Românii şi maghiarii convieţuiesc în continuare paşnic, nu ştiu să existe tensiuni şi lumea îşi vede de treabă. Din păcate, unii extremişti vin din alte judeţe, îşi fac de cap la noi în oraş şi apoi pleacă, lăsându-ne cu un prejudiciu de imagine aproape ireparabil. Dacă liderii politici au întotdeauna ceva de împărţit, oamenii de rând îşi văd în continuare de necazurile lor. La urma urmei, români sau maghiari, oamenii au aceleaşi probleme sociale", spune jurnalistul. "Să punem capăt acţiunilor acestui partid" Preşedintele României Traian Băsescu a cerut, marţi, Guvernului şi Parlamentului să emită acte normative pentru interzicerea şi accesul pe teritoriul României liderilor partidului extremist maghiar Jobbik, organizatorul protestului pro-autonomie de luni de la Târgu Mureş. "E un partid extremist, care nu are responsabilitate pentru Europa unită. Cred că a venit timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid pe teritoriul României. Şi cer public Parlamentului şi Guvernului să se emită act normativ pentru ca prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă", a spus Băsescu: "Dacă Ungaria nu-i poate pune sub control, măcar pe teritoriul României nu au ce căuta". Traian Băsescu a declarat că în următoarea şedinţă CSAT va readuce subiectul în discuţie. "Libertatea, democraţia, dreptul la mişcare, dreptul la liberă exprimare nu pot merge până acolo încât să faci rău altora", a mai declarat preşedintele Băsescu. Vona Gábor este un neo-nazist cu relaţii politice la Moscova Cătălin Antohe Vona Gábor, liderul partidului extremist Jobbik, a avut o ascensiune fulminantă în mediul politic din Ungaria, dar are şi legături strânse cu politicienii şi ideologii de la Moscova. Liderul Jobbik are 35 de ani, este căsătorit, are un copil şi a absolvit istoria şi psihologia la Budapesta. A lucrat pentru o scurtă perioadă ca profesor de istorie, apoi a devenit unul dintre membrii fondatori ai partidului, în octombrie 2003. A ocupat mai întâi funcţia de vicepreşedinte, iar după trei ani a devenit preşedintele partidului. În iunie 2007, a înfiinţat organizaţia radicală "Garda Ungară", desfiinţată de Tribunalul din Budapesta după 18 luni, în decembrie 2008. Alegerile europarlamentare din 2009 au marcat ascensiunea spectaculoasă a partidului Jobbik, care a devenit de atunci al treilea partid ca mărime din Ungaria. Anul trecut, Vona Gábor s-a întâlnit în Rusia cu mai mulţi politicieni importanţi, între care Ivan Dmitrievich Grashow, preşedintele comisiei politicii energetice a parlamentului rus şi politologul Aleksandr Gelyevich Dugin, cunoscut drept principalul ideolog al creării Uniunii Eurasia, imperiul care să se opună intereselor Alianţei Nord-Atlantice. Vona a ţinut şi un discurs la Departamentul de Sociologie din Universitatea de Stat Lomonosov. "A devenit clar că politicienii ruşi consideră Jobbik drept un partener", a declarat Vona Gábor. Cum poate fi declarat Vona "indezirabil" Problema interzicerii accesului lui Vona Gábor pe teritoriul României a fost ridicată încă de anul trecut, după ce acesta a făcut declaraţii agresive la adresa integrităţii teritoriale a României. "Dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a declarat Vona Gábor. Urmare a afirmaţiei de mai sus, mai mulţi politicieni români au cerut declararea lui Vona Gábor "persona non grata" pe teritoriul României. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a replicat că măsura este aplicabilă doar persoanelor având statut diplomatic, conform articolului 9 din Convenţia ONU de la Viena, privind relaţiile diplomatice. Potrivit OUG 194/2002, privind regimul străinilor în România, Vona Gábor şi acoliţii săi pot fi însă declaraţi indezirabili pentru o perioadă de 5 până la 15 ani, dacă a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică. Pentru aceasta, un procuror anume desemnat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, trebuie să sesizeze instanţa de judecată a Curţii de Apel, la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale. Declaraţiile cu caracter extremist, care promovează, printre altele, ura şi violenţa pe motive etnice, pot atrage însă şi răspunderea autorilor în baza dreptului comun.