Justiția din Bihor pare să funcționeze după un cod penal aparte, într-un „județ-stat” unde relațiile și influențele par să conducă instituțiile publice. În acest mediu, controversa din jurul polițistei Mădălina Avram, secretara personală a șefului IPJ Bihor, chestorul Haniș Alin Antoniu, scoate la iveală un sistem aparte, care pare să se întoarcă împotriva unor jurnaliști care nu au făcut decât să relateze și să distribuie informații apărute în spațiul public.
Scandalul postărilor publice
În aprilie 2024, Gazeta de Cluj publica articolul „Secretara Porno, între chestori, pe vreme de campanie electorală”, sub semnătura directorului Liviu Man.
Articolul dezvăluia situația provocată de iubitul polițistei Mădălina Avram, Zanca, care postase pe rețelele de socializare conținut explicit cu aceasta.
Postarea a fost ștearsă la scurt timp, dar efectul a fost devastator pentru imaginea poliției bihorene, deoarece materialul video a fost descărcat și distribuit rapid.
Jurnaliști hărțuiți cu plângeri penale
În ciuda naturii postării și a responsabilităților profesionale deținute de Mădălina Avram, în loc să fie sancționată, aceasta a făcut o plângere penală împotriva celor doi jurnaliști, Liviu Man și Tudor Borșe, acuzând o presupusă încălcare a vieții private.
Potrivit unor surse, în spatele acestei plângeri se află comisarul-șef Irimie Adrian și procurorul Marius Pop Blaga, ambii fiind considerați oamenii lui Vasile Blaga, după cum scrie jurnalistul Liviu Alexa, de la Strict Secret. Conform lui Alexa, oameni din cercul fostului politician Vasile Blaga ar exercita o influență puternică în justiția locală, unde polițista lezată a promovat acțiunea împotriva jurnaliștilor de la Gazeta de Cluj.
„Este incredibil tupeul celor doi adulţi implicaţi în relaţii sexuale consimţite care simt nevoia să se laude pe reţelele de socializare, spaţiu public, și care tot ei depun plângere că le-a fost violată viaţa privată,” scria Liviu Alexa, care își exprimă temerile că în loc să aplice legea imparțial, justiția bihoreană pare mai degrabă să își apere apropiații, lăsând să se întrevadă imaginea unui „stat de Aleșd” și nu a unui stat de drept funcțional.