Magistratul se solidarizează cu omul de litere şi spune că libertatea de expresie are limite recunoscute în dreptul internaţional
Aflată în sesiune la Comitetul Drepturilor Omului (CDO) - ONU, judecătoarea Curţii Constituţionale a României, Iulia Motoc, vorbeşte despre preocupările acestui for cu privire la libertatea de expresie şi limitele ei. Evenimentul Zilei: Cu ce se ocupă acest Comitet ? Iulia Motoc: Denumit şi Curtea Mondială a Drepturilor Omului, CDO monitorizează aplicarea Pactului pentru Drepturi civile şi politice. În concret ia în considerare rapoartele statelor şi plângeri individuale. De exemplu, în cazul Munaf versus România a considerat că statul român nu a violat drepturile omului. Comitetul elaborează şi comentarii generale, ultimul fiind cel legat de libertatea de expresie. Cum aţi ajuns membru? Procedura clasică: trebuie să existe o propunere guvernamentală după care este o alegere foarte competitivă din partea Statelor Membre. Înaintea mea, singurul membru român a fost profesorul Vladimir Hanga, la începutul anilor '70. Este aleasă o personalitate internaţională, care se bucură de un mare prestigiu şi înaltă moralitate. Există libertatea de expresie fără limite? Nu există libertăţi fără limite. Limitele sunt enumerate în dreptul internaţional: a)respectarea drepturilor sau a reputaţiei altora; b) apărarea securităţii naţionale, a ordinii publice, a sănătăţii sau moralităţii publice. Ce credeţi despre linşajul mediac al scriitorului Mircea Cărtărescu? Înainte de atacurile asupra judecătorilor CCR, începute în iunie 2012, eram foarte rezervată. După aceste atacuri, în linia jurisprudenţei CEDO, am început să mă exprim public din datoria de a-mi apăra independenţa. În acest sens, cred că una dintre componentele foarte importante ale linşajului public împotriva lui Mircea Cărtărescu reprezintă un apogeu al încălcării drepturilor omului în numele libertăţii de expresie. În acest sens şi eu, ca şi alţi judecători ai CCR, membri ai CSM şi intelectuali de prestigiu, mă simt solidară cu scriitorul. Mai există o altă componentă a acestor atacuri? Cu siguranţă că există. Invocăm tot timpul, repetitiv, modelul stalinist, dar îl invocăm pentru că este extrem de pertinent. Am mai spus şi altă dată că grupul Intact confecţionează procese staliniste împotriva Justitiei, presei libere şi a intelectualităţii de prestigiu. În emisiunea de luni de la televiziunea B1, Gabriel Liiceanu a afirmat că tehnica minciunii comuniste este cunoscută: minciuna trebuie să fie cât mai uluitoare. Dincolo de acest lucru este cunoscut că stalinismul a început prin distrugerea justiţiei şi a intelectualităţii. Ce mjloace pot exista dacă CNA nu ia măsuri? A fost dezamăgitor să citesc stenogramele CNA. Există mijloace internaţionale prin care se poate acţiona împotriva linşajelor mediatice. Există foarte multe rapoarte internaţionale care analizează, este drept în alte ţări, problema corupţiei politice a presei şi a încălcării dreptului la viaţa privată, la libertatea de expresie. Vă mai simţiţi ameninţată pentru opiniile juridice în calitate de judecător al CCR? În ciuda discursului internaţional, atacurile continuă, mă gândesc că intrăm în ceea ce Hannah Arendt denumea banalizarea răului. "În ciuda discursului internaţional, atacurile continuă, mă gândesc că intrăm în ceea ce Hannah Arendt denumea banalizarea răului."IULIA MOTOC, judecător constituţional CITIŢI ŞI:
- Judecătoarea Iulia Motoc, despre verificarea cărţii de muncă:"Grupul Intact ATACĂ ÎN MOD CONSTANT JUDECĂTORII CCR care au votat în favoarea invalidării referendumului"