Trei magistraţi sunt încă activi, deşi au primit sentinţă definitivă şi irevocabilă de poliţie politică. Restul de şapte s-au pensionat după deconspirare, dar numărul turnătorilor ar putea creşte.
Trei judecători din România continuă să se afle în activitate, deşi au primit sentinţe definitive şi irevocabile că au făcut poliţie politică înainte de 1989. Au făcut fals în declaraţii Situaţia lor conţine inclusiv o componentă penală pentru că toţi au dat declaraţii pe propria răspundere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că sunt imaculaţi.
În ianuarie 2009, alţi doi judecători au primit verdict de poliţie politică. Unul este Dan Mircea Tăbâltoc de la Curtea de Apel Iaşi, celălalt - Ioan Cozilec, judecător- delegat pe lângă Penitenciarul Timiş. Tăbâltoc a lucrat în Securitate, iar Cozilec a fost colaborator. Alături de Sergiu Lupaşcu de la Judecătoria Bacău, cei trei sunt activi.
În total, zece magistraţi din România au sentinţe definitive de poliţie politică, dar şapte dintre ei s-au pensionat. Numărul total ar putea fi însă mult mai mare pentru că pe rol mai sunt dosare în care instanţele trebuie să confirme verdictul avansat de CNSAS.
Placa veche: „Mi-am apărat ţara”
Cei zece fac parte dintr-un lot de 29 de magistraţi deconspiraţi în 2008 pentru legături „neortodoxe” cu Securitatea. În două situaţii instanţele au respins verdictul CNSAS.
Tăbâltoc a refuzat să facă vreo declaraţie referitoare la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în timp ce Lucian Cristea spune: „Eu am recunoscut că am fost ofiţer în rezervă, dar nu am încălcat drepturile omului. Ca şi acum, în cazul SRI, Securitatea avea atribuţii legate de corupţie şi terorism, plus că în zona mea exista specificul muncii legate de situaţia Ardealului”.
La rândul ei, Adriana Jeni Ispas susţine şi acum că decizia nu a fost corectă: „Ceea ce a figurat în dosarul meu nu a atestat calitatea de colaborator şi îmi menţin punctul de vedere”.
Trei exemple de turnătorii
Conform sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, Lucian Cristea a fost recrutat în 1982 pentru a supraveghea informativ Colegiul de Avocaţi din Cluj, având numele conspirativ „Puiu”. El şi-a turnat colegii care aveau „manifestări şi atitudini contrare regimului de partid şi statului, care şi-au exprimat convingeri de a părăsi ţara şi a lucra în străinătate, care au denigrat aspecte de îngrădire a informaţiilor din partea instituţiilor comuniste”. Instanţa a decis că Lucian Cristea a pus în pericol viaţa şi sănătatea celor turnaţi şi l-a declarat colaborator al Securităţii.
Alt caz: judecătorul Florian Murg de la Oradea a avut ştate vechi de colaborare. În 1967 el a semnat angajament pentru „încadrarea informativă” a persoanelor arestate în Deva, apoi în 1986 a mai semnat unul. În prima calitate a scris despre doi deţinuţi că au înclinaţii „filo-americane”.
La rândul său, procurorul Teodor Bostan a semnat angajament în 1976, pe vremea când era pedagog, pentru a asculta şi pârî ce vorbeau cadrele didactice şi elevii din cadrul Şcolii Profesionale din Buhuşi.
În una dintre note, ofiţerul de Securitate care îl avea în grijă a scris despre Bostan: „Mi-a relatat că de la ultima noastră întâlnire a observat că unele persoane pe care nu le-a putut identifica, în anumite împrejurări (autogară, restaurant, pe stradă) fac comentarii negative pe marginea unor hotărâri ale partidului şi statului nostru şi în mod deosebit pe marginea hotărârii privind desfiinţarea impozitului pe salariu”.
Una dintre explicaţiile corupţiei din Justiţie
În lipsa unei legi a lustraţiei în România, foştii colaboratori ai Securităţii suportă o singură pedeapsă: nu mai pot ocupa funcţii de conducere. Însă, în cazul magistraţilor, lucrurile nu sunt atât de simple pentru că anual depun declaraţii pe propria răspundere în care trebuie să scrie dacă au lucrat pentru Securitate.
„CSM transmite organelor de urmărire penală documentele necesare în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii”, afirmă judecătorul Cecilia Morariu, purtător de cuvânt al instituţiei.
Până în prezent, CSM a depus o astfel de sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privindu-l pe Teodor Bostan şi are cunoştinţă de un al doilea caz, cel al lui Erdos Andrei.
Lucian Cristea nu este speriat de o asemenea posibilitate: „În sensul de poliţie politică din acea declaraţie eu îmi menţin ce am scris şi nu mă consider vinovat”. În topul celor mai „pătate” Curţi de Apel, locul 1 îl deţine Iaşiul, cu patru deconspirări de către CNSAS. Mircea Toma, preşedintele Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei consideră însă că numărul celor „daţi în vileag” e mic. „Mi se pare insuficient. Sunt mult mai mulţi. O cotă semnificativă din corupţia din justiţie este cauzată de astfel de persoane care sunt şantajabile şi funcţionează într-un dublu registru, iar acest lucru îi face vulnerabili”, spune Toma.
LISTA RUŞINII
Cei zece magistraţi care au făcut poliţie politică
1. Dan Mircea Tăbâltoc (Curtea de Apel Iaşi) 2. Ioan Cozilec (delegat pe lângă Penitenciarul Timiş) 3. Sergiu Lupaşcu (Judecătoria Bacău) 4. Florian Murg (Curtea de Apel Oradea) 5. Lucian Cristea (Curtea de Apel Cluj) 6. Erdos Andrei (Parchetul Odorheiu Secuiesc) 7. Constantin Irimia (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău) 8. Teodor Bostan (Parchetul Buhuşi) 9. Ioan Haiduc (Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş) 10. Adriana Jeni Ispas (Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş)
Notă: Ultimii şapte din listă s-au pensionat în 2008, după ce au fost deconspiraţi de CNSAS.
FĂRĂ CONSECINŢE
Turnătorii îşi văd liniştiţi de pensie
Activitatea CNSAS e mai degrabă o „asanare morală” decât una efectivă. Legea lustraţiei, care ar putea schimba lucrurile, nu a fost adoptată de parlament. Toată lupta împotriva fostului regim s-a limitat la condamnarea comunismului de către Traian Băsescu. Magistraţii pensionari, foşti colaboratori ai Securităţii, au acum venituri lunare de peste 4.000 de lei. Recent, o petiţie publică adună semnături pentru un proiect legislativ prin care pensionarilor turnători să le fie retrase indemnizaţiile „nesimţite”, conform expresiei favorite a premierului Boc.