Judecătorii se revoltă împotriva desființării SIIJ: "Omisiunile" ciudate ale minstrului Predoiu

Un comunicat semnat de patru asociații de magistrați este cea mai dură reacție a judecătorilor împotriva desființării SIIJ, inițiativa ministrului Predoiu fiind văzută ca o tentativă de control a Justiției.

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) au luat act cu consternare de continutul incomplet si inexact al Memorandumului adoptat de Guvernul Romaniei in data de 27.12.2019, prin care Ministrul Justitiei Catalin Predoiu a propus desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

Din cuprinsul Memorandum-ului rezulta ca una din ratiunile adoptarii documentului, astfel cum a fost publicat de presa, este “(…) o schimbare corespunzatoare in pozitia statului roman in fata CJUE, deoarece, in observatiile scrise anterioare, s-au sustinut, in esenta, legalitatea si oportunitatea infiintarii acestei structuri speciale“.

Reamintim ca, in prezent, pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) se afla mai multe cauze in care au fost formulate mai multe intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Pozitia Comisiei Europene – publicata recent de presa din Romania – exprimata in cadrul acestei proceduri este aceea ca “infiintarea Sectiei nu ar putea fi compatibila cu dreptul Uniunii decat daca o astfel de masura ar fi motivata, in mod plauzibil, de anumite consideratii legate de buna administrare a justitiei. In opinia Comisiei, ii apartine statului roman sarcina de a prezenta Curtii de Justitie elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei, in vederea asigurarii bunei functionari a sistemului judiciar din Romania” (par. 87).

Prin urmare, Guvernul Romaniei are obligatia de a prezenta cauzele si argumentele obiective care au stat la baza infiintarii SIIJ, ca structura in cadrul Parchetului General, cu garantii sporite de profesionalism si in afara controlului politic, in scopul garantarii independentei judecatorilor, precum si a independentei procurorilor in indeplinirea actelor ce le sunt date in competenta.

Or, contrar obligatiei cuprinse in pozitia Comisiei Europene, ca Guvernul sa prezinte in fata CJUE “elementele obiective care ar fi determinat infiintarea Sectiei“, Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justitiei Catalin Predoiu si votat de Guvernul Orban – in contextul in care premierul a stabilit linia de urmat, exprimandu-se in sedinta in sensul desfiintarii SIIJ, prin insusirea Memorandum-ului, desi era trunchiat si subiectiv – nu face nicio referire la cauzele si motivele obiective pentru care SIIJ a fost infiintata si care justifica existenta ei.

Situatia creata prin acest Memorandum este lipsita de justificare si, prin urmare, inadmisibila, in conditiile in care Curtea Constitutionala a statuat expres ca SIIJ constituie o garantie legala a independentei individuale a judecatorilor.

Memorandum-ul, avand ca tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea SIIJ, are un vadit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate si omiterea exact a elementelor esentiale ce caracterizeaza SIIJ.

Astfel, in primul rand, Guvernul Orban ignora prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate si de Comisia de la Venetia, respectiv ca procedura de selectie a procurorilor este mai riguroasa si mai transparenta decat pentru orice alta structura de parchet, impunand conditii ridicate de vechime – minim 18 ani – si de verificare a competentei profesionale, prin analizarea activitatii anterioare pe o perioada de 5 ani.

In al doilea rand, Guvernul Orban “uita” sa spuna in Memorandum ca selectia procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcatuita din membri CSM, iar pentru a fi numiti trebuie validati de Plenul CSM, ce actioneaza ca un al doilea filtru. Ca atare, aceasta procedura exclude orice influenta politica, atat la nivelul functiilor de executie, cat si la nivelul functiilor de conducere.

In acest context, Guvernul a ales sa treaca cu vederea faptul ca si Comisia de la Venetia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati, Comisia apreciind pozitiv in special implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, subliniind ca participarea plenului este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori.