Zilele trecute, joi, a reînceput cercetarea judecătorească într-un doasar cu nume grele. Printre ele și cel al lui Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. ”Rolul” său este important pentru că aflăm metoda practicată de unii demnitari pentru a încasa șpaga.
În dosarul de corupție care s-a redeschis de joi la Curtea Supremă, sunt inculpați fostul ministru Sebastian Vlădescu, fostul deputat Cristian Boureanu, fostul șef Raiffeisen, Banca pentru Locuințe, Ionuț Costea, precum și alte persoane, sunt judecate pentru pretinse fapte de corupție în legătură cu deblocarea plăților către compania Swietelski din Austria. Audierea unor martori de către instanță a adus dezvăluiri importante, pe care presa le-a semnalat de-a lungul timpului doar „pe surse”.
În 15 noiembrie 2019, DNA anunța trimiterea în judecată a foștilor demnitari. Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către companie austriacă Swietelsky, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, au spus procurorii DNA.
Șpaga era sub formă de comisioane de 3.5% din sumele plătite de stat
Pe scurt, fiindcă evz.ro a scris pe larg despre acest dosar, faptele pentru care procurorii fac acuzații se prezintă așa: În 2005, Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), Mihaela Mititelu (o angajată cu influență în Ministerul Transporturilor) și ministrul de Finanțe au convenit cu compania austriacă să primească, sub forme de comisioane – 3,5% din sumele pe care le va încasa de la statul român.
Acuzațiile procurorilor DNA îi viza pe următorii:
VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență; COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită; MIHAELA MITITELU, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită; DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită; BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.
Procurori au găsit firmele alimentate cu bani de compania austriacă, iar acestea transferau banii inculpaților. De foarte multe ori, banii erau trecuți prin Casa de Avocatură Boștină și Asociații.
Comisionul pentru ministrul Sebastian Vlădescu – susțin procurorii – a fost livrat firmei fostei soții a acestuia și a însemnat 1 milion de euro.
Judecătorii au aflat cum beneficia cumnatul lui Geoană de excursii gratuite
Despre cum avea să îi parvină șpaga lui Ionuț Costea, director la Banca Raiffeisen în acea perioadă, a povestit un martor în ședința de joi, 16 septembrie 2021, de la Înalta Curte.
Martorul Angeo Nicolae Constantinescu a relatat judecătorilor Înaltei Curți cum a făcut plăți pentru excursii de lux atât pentru Costea, cât și pentru angajații băncii. Acesta era patronul unei firme de turism și a reușit să încheie un contract de furnizare servicii și pachete de turism angajaților Raiffeisen, Banca pentru locuințe. Contract contra șpagă, transpusă în plata unor excursii de lux.
Instanța i-a cerut lui Constantinescu să relateze ce servicii i-a făcut directorului băncii, Ionuț Costea. Iată o parte din stenograma consemnată de grefier în timpul ședinței și publicată de reporterul stiripesurese.ro.
Angeo Nicolae Constantinescu: „Am asigurat servicii turistice domnului Costea personal lui și membrilor familiei sale. Nu-mi pot aminti exact când, dar e vorba de perioada menționată la urmărire penală.
Era vorba de servicii constând în transport aerian și cazări. Hoteluri. Atât în țară cât și în străinătate.
Aceste servicii erau plătite de multe ori de dânsul în nume personal și o parte dintre servicii erau facturate către o anumită firmă la cererea sa. Firma respectivă era Boștină și Asociații.
Serviciile fizice erau rezervate de către angajați ai travel solution care primeau cererile pe mail. Solicitarile erau ale domnului Costea. Se făceau rezervările și în mailurile respective se menționa dacă se face facturarea pe persoana fizică sau pe societatea Boștină. (...)
Mențin afirmația de la DNA în sensul că la cererea expresă a domnului Costea Ionuț am convenit ca pe facturile emise să nu fie menționate date de identificare ale destinației turistice sau perioadele sejururilor. A cerut să se scrie ceva sumar, precum decontare contravaloare deplasare externă și să nu fie trecute numele clienților. (...)
Facturarea pentru persoanele juridice se trimitea prin poștă, iar persoanele fizice veneau și plăteau în agenție. Costea nu a fost vreodata la agenție sa plătească. Pentru el platea fie firma Boștină , persoană juridică, sau când platea Costea o facea prin bancă.(...)
Facturile.emise pentru Boștină și asociații au fost doar cele pentru domnul Costea. Cei de la Boștină nu au solicitat servicii turistice.
Când am luat contractul cu Raiffeisen am vorbit personal cu Costea și atunci am convenit ca pe lângă serviciile turistice pentru angajați să prestam servicii turistice și pentru el în nume personal. Atunci s-a convenit să țin legătura fie cu el fie cu secretara dumnealui. (...)
Costea nu mi-a spus că ar exista o relație contractuală între el și firma Boștină care sa justifice acele plăți de la Boștină pentru el și nici nu mi-a prezentat vreodată vreun contract dintre el și Boștină”.
De profesie denunțător la DNA
Doru Cătălin Boștină a fost un avocat cunoscut între anii 90- 2000. Și-a deschis firma Boștină și Asociații în 1992 și curând a înregistrat un succes financiar important. Clientela venea și din zona băncilor, dar și din zona politică. Era avocat specializat pe drept comercial și consultant al multor instituții publice și private. Boștină devenise expert în cadrul mai multor proiecte de mari investiții din România care vizau energia, gazele, petrolul, telecomunicații.
În 2011, cifra de afaceri a casei sale de avocatură a fost de peste 30 de milioane de euro. Averea sa era estimata la peste 10 milioane de euro, intrand în Top 500 al celor mai bogați români.
Cu toate acestea, în același an 2011, în primavară, Boștină a primit o sentință de trei luni de inchisoare cu suspendare pentru fals în inscrisuri sub semnatură privată, fiind exclus pentru o perioadă din profesia de avocat.
A fost momentul din care biografia sa a început să fie presărată cu infracțiuni. Apoi a devenit și denunțător în dosare instrumentate de DNA.
Doru Boștină a beneficiat de dispozițiile „articolului 19 raportat la articolul 2 litera a) punctul 1 din Legea 682/2002, potrivit cărora "persoana care are calitatea de martor și care a comis o infracțiune gravă, iar în timpul urmăririi penale sau al judecății, denunță sau facilitează tragerea la răspundere penală a unor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege".
Dosarele penale ale partenerului lui Ionuț Costea
Doru Bostina a fost trimis în judecată în 17 noiembrie 2015, fiind acuzat de o faptă de evaziune fiscala. Parchetul Curții de Apel București susținea că Doru Boștină ar fi înregistrat în evidențele contabile 7 facturi fiscale privind operațiuni fictive. Un prejudiciu de 1,6 milioane lei, reprezentând impozit pe venit și TVA de plată. Curtea de Apel l-a condamnat în 2016, la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Înalta Curte i-a redus pedeapsa la 2 ani cu suspendare, prejudiciul fiind recuperat.
În 2018 în urma unui denunț al fostului avocat Doru Boștină, DNA a clasat un dosar de corupție. Procurorii l-au scos de sub urmărire penală pe fostul director general al SC Electrica SA, Ioan Folescu, acuzat de luare de mită. S-a constatat că acesta nu a fost implicat în semnarea și derularea niciunuia dintre contractele de achiziție publică menționate în denunțul lui Doru Boștină și nici nu ar fi putut primi sumele de bani invocate din simplul motiv că în perioada 2012-2015 Ioan Folescu nu mai era director la Electrica.
Pedeapsă mai mică fiindcă a denunțat în Dosarul Microsoft
A urmat dosarul Microsoft, în care a fost introdus și Gruia Stoica. În 2014, procurorii DNA l-au acuzat de cumpărare de influență, după ce i-ar fi dat fostului avocat Boștină 3 milioane de euro pentru a afla prețul cerut de CFR Marfa la licitația pentru transportarea carbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), la care participa și firma lui Gruia Stoica, GFR.
Doru Boștină a fost denunțător și în acest dosar, judecat la Curtea de Apel Ploiești. Pedeapsa lui pentru trafic de influență a fost redusă la jumătate pentru că a fost denunțător în dosarul Microsoft, se arată în motivarea deciziei de condamnare la 3 ani de închisoare a Curții de Apel Ploiești, redactată în iulie 2021.
Nu s-a aflat cui ar fi dat șpagă mai departe Boștină, pentru a rezolva cerința lui Gruia Stoica. Iar judecătorii s-au mulțumit să consemneze în motivare:
"Dacă inculpatul Stoica Gruia pe tot parcursul procesului penal a adoptat o atitudine de nerecunoaştere a faptei, în opinia sa, dialogul purtat cu inculpatul Boştină Doru Cătălin a reprezentat doar „o discuţie informală”, acesta din urmă, pe parcursul procesului penal a manifestat o atitudine cooperantă, recunoscând parţial comiterea infracţiunii reţinută în sarcina sa".
Dosarul urmează să se judece la Înalta Curte.