CCR ar putea să se pronunţe astăzi în cazul sesizării Avocatului Poporului cu privire la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. Este vorba despre un articol din Legea 90/2001 care i-a interzis liderului PSD Liviu Dragnea să facă parte din Guvern din cauza condamnării definitive cu suspendare.
Ultima oară, CCR a discutat acest subiectul joia trecută, însă a fost amânat din lipsă de cvorum.
Curtea Constituţională a mai dezbătut pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie şi pe 27 aprilie sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern.
Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea.
"E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi acum ne-am cam apropiat de două variante şi va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", declara, în martie, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
În privinţa problemelor invocate de judecători, care ar fi dus la amânarea unei decizii, Dorneanu a arătat: "S-au ridicat şi probleme de admisibilitate, s-au ridicat şi probleme de oportunitate, de legiferare, dacă e o anumită lipsă de coerenţă în privinţa reglementării unor interdicţii pentru funcţii de acelaşi nivel este corect să existe diferenţe sau nu, multe alte probleme pe care nu le putem discuta acum că, până la urmă, v-aş spune soluţia".
În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate.
Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat".